EXCLUSIV Ambasadorul SUA la NATO: „Aliaţii se confruntă cu noi provocări de securitate de o amploare şi complexitate fără precedent”
0
Într-un editorial publicat de „Adevărul” în exclusivitate pentru presa românească, Douglas E. Lute, ambasadorul SUA la NATO şi fost director de operaţiuni al Statului Major american, analizează provocările pe care Alianţa trebuie să le înfrunte.
Douglas E. Lute a lucrat direct cu doi preşedinţi americani - George W. Bush şi Barack Obama, fiind asistentul primului şi consilier pe teme de securitate naţională pentru Irak şi Afganistan.
Înainte de a intra în serviciul Casei Albe, a fost Director de Operaţiuni al Statului Major Întrunit al Statelor Unite ale Americii, unde supraveghea operaţiuni militare desfăşurate de SUA în întreaga lume. A fost dislocat de mai multe ori în cadrul comandamentelor NATO, inclusiv în Germania, în timpul Războiului Rece şi a fost comandant al forţelor NATO din Kosovo. A absolvit cursurile Academiei Militare a Statelor Unite şi ale Universităţii Harvard.
În 2010, ambasadorul Lute s-a retras din Forţele Terestre, cu gradul de general locotenent, după 35 de ani de serviciu activ. În august 2013, Douglas E. Lute a depus jurământul pentru funcţia de Ambasador al Statelor Unite ale Americii la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO).
***
NATO după Summitul din Ţara Galilor
Timp de 65 de ani, NATO, cea mai de success şi durabilă alianţă din istorie, a reprezentat fundamentul păcii şi securităţii transatlantice. Pe măsură ce ameninţările au evoluat şi zidurile au căzut, Alianţa a rămas fundaţia stabilităţii şi prosperităţii, ancorată de un angajament neclintit faţă de valorile democratice comune şi apărarea colectivă. La Summitul NATO din Ţara Galilor de luna trecută, liderii NATO s-au reunit pentru a reafirma aceste angajamente de bază, într-un moment de cotitură pentru Alianţă. Cea mai amplă şi mai lungă misiune de luptă a NATO, misiunea ISAF în Afganistan, se apropie de sfârşit la finalul acestui an. Aliaţii se confruntă cu noi provocări de securitate de o amploare şi complexitate fără precedent, de la agresiunea Rusiei în Ucraina şi creşterea extremismului violent la graniţele NATO, până la noile atacuri cibernetice. În acelaşi timp, ţările membre NATO de abia încep să se redreseze după cea mai severă recesiune economică din istoria Alianţei. Summitul din Ţara Galilor a fost unul istoric, la care o Alianţă unită s-a adaptat ameninţările actuale şi a stabilit cursul de urmat.
Liderii NATO au început în Ţara Galilor cu analizarea provocărilor de securitate cu care se confruntă în prezent Alianţa. Aliaţii s-au concentrat mai întâi asupra „treburilor neterminate” ale Alianţei în Afganistan. Timp de peste 12 ani, NATO a colaborat cu autorităţile afgane şi partenerii săi pentru a aduce în teren peste 350.000 de forţe afgane de securitate, asigurând condiţiile necesare pentru ca poporul afgan să construiască un viitor sigur şi democratic. Cea mai recentă dovadă a acestui progres este transferul istoric al puterii politice către noii lideri afgani. Angajamentul Alianţei faţă de securitatea şi stabilitatea Afganistanului nu se va încheia odată cu finalizarea misiunii ISAF la sfârşitul anului 2014. Cum noul guvern afgan a semnat acordurile necesare şi a invitat NATO să-şi lanseze misiunea post-2014, NATO va continua să pregătească, să consilieze şi să asiste forţele de securitate afgane. În Ţara Galilor, Aliaţii şi partenerii şi-au reînnoit şi angajamentele financiare de a susţine forţele de securitate afgane şi şi-au reafirmat angajamentul faţă de dezvoltarea pe termen lung a unui parteneriat durabil cu Afganistanul. Liderii au recunoscut deschis că rămân multe lucruri de făcut, că urmează provocări de securitate, politice şi economice. Însă NATO va continua să susţină poporul afgan, conservând ceea ce s-a câştigat în ultimii 12 ani şi oferindu-le afganilor posibilitatea de a-şi construi un viitor mai bun.
Liderii NATO şi-au îndreptat apoi atenţia spre flancul estic al NATO, unde agresiunea Rusiei a pus în pericol scopul fundamental: o Europă întreagă, liberă şi paşnică. Într-o întâlnire cu preşedintele ucrainean Poroşenko, Aliaţii au condamnat acţiunile Rusiei şi şi-au exprimat susţinerea pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. NATO a stabilit un pachet concret de măsuri de sprijin financiar în domenii funcţionale identificate de Ucraina ca fiind vitale, în paralel cu coordonarea măsurilor de sprijin bilateral din partea ţărilor aliate, aliniind ofertele de susţinere cu nevoile concrete. Confruntaţi cu cea mai gravă provocare la adresa securităţii în Europa de la căderea Zidului Berlinului în urmă cu 25 de ani, cele 28 de ţări aliate au răspuns sprijinind Ucraina.
Într-o sesiune separată, liderii NATO au discutat despre întregul spectru de provocări la adresa securităţii cu care Alianţa se confruntă la graniţele sale, acordând o atenţie specială Siriei, Irakului şi ameninţării crescânde pe care ISIL o reprezintă pentru regiune. Ei au căzut de acord că ameninţarea ISIL trebuie înfruntată de o largă coaliţie internaţională care să includă ţările din regiune şi că NATO ar putea îndeplini un rol de sprijin.
După analizarea acestei game largi de ameninţări la adresa securităţii, liderii au trecut la luarea de decizii concrete pentru a răspunde direct acestor provocări. Înainte de orice, Aliaţii şi-au reafirmat angajamentul neclintit faţă de apărarea colectivă, misiunea centrală a NATO, conform căreia un atac împotriva unuia dintre membri este considerat un atac împotriva tuturor. Cel mai important lucru este că liderii au căzut de acord asupra unui Plan de pregătire pentru acţiune (Readiness Action Plan), care include ajustări în cadrul Alianţei, menite să răspundă în mod direct provocărilor actuale la adresa securităţii, nu doar în Est, ci oriunde ar putea apărea acestea. Conform Planului, NATO va continua să susţină măsurile de reasigurare din Est atât timp cât este necesar. Exerciţiile aeriene, terestre şi marine vor continua de la Marea Baltică până la Marea Neagră pentru a demonstra că NATO ia în serios angajamentele sale referitoare la apărare. Planul adaptează structura forţei NATO la noi realităţi, incluzând o serie de baze de recepţie de-a lungul flancului estic, pregătite să primească întăriri, să comande operaţiuni şi exerciţii şi să disloce echipamente şi rezerve poziţionate în avans. Aliaţii au fost de acord să efectueze o reformă a Forţei de Reacţie a NATO, o forţă internaţională permanentă care include forţe aeriene, terestre, marine şi speciale, pentru ca aceasta să răspundă mai bine ameninţărilor actuale. Aceste reforme asigură o pregătire mai rapidă, astfel încât Alianţa să poată răspunde mai rapid şi eficient, cu forţe adaptate, la o posibilă criză.
La Summit, NATO a făcut de asemenea paşi importanţi pentru consolidarea partneriatelor sale. În ultimele două decenii, peste 40 de ţări partenere, din Scandinavia până în Africa de Nord, Orientul Mijlociu şi zona Pacificului, au întărit operaţiunile Alianţei şi au adus diversitate politică. În Ţara Galilor, Aliaţii au creat noi oportunităţi pentru ca partenerii să păstreze progresele înregistrate cu mult efort în domeniul interoperabilităţii dezvoltate în ultimele două decenii de operaţiuni în Balcani, Afganistan, Libia şi în alte zone. Investind în partenerii săi, NATO a adoptat două noi programe: unul menit să crească abilitatea partenerilor cu cele mai mari capacităţi de interoperabilitate de a colabora fără sincope cu Alianţa şi altul menit să sporească capacităţile de apărare ale partenerilor care necesită asistenţă NATO.
În final, recunoscând faptul că pentru securitate sunt necesare investiţii, toţi cei 28 de lideri ai membrilor Alianţei şi-au asumat un angajament concret în ce priveşte cheltuielile pentru apărare, primul astfel de angajament asumat de şefi de stat. Pe măsură ce ţările membre NATO ies din cea mai gravă criză economică din istoria sa de 65 de ani, liderii au fost de acord să inverseze tendinţa de scădere a bugetelor pentru apărare, să urmărească creşterea reală a bugetelor pentru apărare odată cu redresarea economică şi să urmărească să atingă ţinta NATO de 2% din PIB pentru apărare în termen de un deceniu. Aceste resurse vor face posibilă aplicarea deciziilor luate la Summit.
În Ţara Galilor, preşedintele Obama a descris acest moment din istoria NATO ca „un moment de tranziţie şi de test”. La Summit, liderii noştri s-au confruntat cu o gamă largă de provocări şi au răspuns solidar, cu decizii concrete şi angajamentul de a furniza resurse, asigurând menţinerea palmaresului de a fi cea mai de succes şi mai durabilă alianţă din istorie.
Douglas E. Lute
Se încarcă comentariile...
