Alegeri SUA 2020. Ce îl aşteaptă pe viitorul preşedinte american
0
Al 46-lea lider de la Casa Albă are de gestionat o ţară dezbinată, cu un sistem sanitar la capatul puterilor, ce face cu greu faţa pandemiei Covid-19, o economie afectată ce aşteaptă un nou pachet de ajutor, relaţii internaţionale încordate cu UE, NATO şi China.
Pentru viitorul preşedinte american, lunile următoare reprezintă un moment strategic. Ţara se află într-un context anitar şi economic dificil, iar noua administraţie de la Casa Albă va trebui să definească rapid o strategie în faţa declinului de superputere al ţării. În plan economic , preşedintele în funcţie, Donald Trump, a promis „cel mai bun'' program de ajutor economic posibil după alegerile prezidenţiale. Strategia va trebui organizată în jurul a două axe: prima se referă la cauzele declinului, a doua se va referi la soluţiile alese pentru rezolvare.
Dar cele două axe sunt strâns legate, deoarece diagnosticul determină soluţiile, susţin analiştii. Problema declinului nu este nouă în Statele Unit. A ţinut analiştii ocupaţi în anii optzeci, în faţa boom-ului japonez; apoi după criza din 2009, când competiţia cu China s-a intensificat, dar mai ales după 2013 - după sosirea la putere a preşedinteli Xi Jinping şi lansarea noului Drum al Mătăsii. La acesta se adaugă gestionarea relaţiilor reci cu unii dintre aliaţii transatlantici. În ultimul timp, analiştii spun că SUA oferă o imagine confuză şi îngrijorătoare din punct de vedere geopolitic, aceea a unei super-puteri slabe.
Sărăcia şi inegalitatea
Viitorul preşedinte trebuie să acţioneze pentru a compensa impactul economic negativ al măsurilor de sănătate publică luate pentru a încetini răspândirea coronavirusului. Pandemia Covid-19 a exacerbat sărăcia şi inegalitatea din Statele Unite, care afectează în mod disproporţionat muncitorii cu venituri mici, minorităţile rasiale şi etnice, imigranţii. Se aşteaptă ca următoarea administraţie să colaboreze cu Congresul şi guvernele statelor pentru a adopta politici cuprinzătoare şi eficiente care vizează eliminarea şomajului şi a inegalităţilor structurale, inclusiv în ceea ce priveşte accesul la alimente, locuinţe, educaţie, medicamente de calitate, indemnizaţii prelungite de şomaj pe timpul crizei, precum şi combaterea impactului practicilor de împrumut excesive şi a colectării abuzive a datoriilor.
Reconcilierea
În privinţa reconcilierii americanilor, părerile analiştilor sunt împărţite . Unii spun că odată cu încetarea violentei campanii electorale se va diminua şi riscul de ciocniri, alţii spun că tensiunile vor continua. „Dacă mergeţi prin Statele Unite, dacă urmăriţi canalele TV începe să apară o imagine foarte diferită. Devine clar că nu Trump singur este responsabil pentru diviziunile profunde din societatea americană, ci este doar un simptom al unei crize mult mai profunde. Este o criză care nu va dispărea dacă va pleca de la Casa Albă. Trumpismul este aici pentru a rămâne”, scrie publicaţia germană „Der Spiegel“. „SUA nu se vor vindeca prea curând. Nemulţumirea care-i animă pe simpatizanţii lui Trump era vizibilă încă de acum 50 de ani. Numărul susţinătorilor lui e estimat la 30% din populaţie, iar ei consideră că „America «adevărată» le aparţine lor . Iar într-o ţară de 300 de milioane 30% înseamnă mulţi extremişti“, susţin jurnaliştii de la „The Guardian“.
Revista „The Atlantic“ scrie că „în majoritatea ţărilor, violenţa tinde să aibă loc înainte de alegeri, nu după. Un alt lucru care protejează America este tocmai bogăţia sa. Ţările bogate tind să nu se dedice războiului civil, deoarece costurile revoltelor pentru oamenii obişnuiţi sunt prea mari. Oamenii s-ar putea enerva pentru un weekend, dar luni, se vor simţi obligaţi să se prezinte la slujbele lor bine plătite. Mai mult, numărul persoanelor care se află într-o miliţie sau într-un alt grup extremist este încă destul de mic. Apoi, Guvernul federal este mult mai conştient de terorismul autohton decât era acum câţiva ani şi a alocat mai multe fonduri pentru combaterea acestuia”.
Se încarcă comentariile...
