Rusia, interesată de inspectarea scuturilor antirachetă, dar cere retragerea trupelor americane din estul Europei. Acesta a fost răspunsul Moscovei pentru Washington

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Scutul antiracheta de la Deveselu
Scutul antiracheta de la Deveselu

Rusia este dispusă să discute cu SUA asupra propunerii ca cele două ţări să efectueze reciproc inspecţii în baze de rachete, se arată în răspunsul Rusiei la contra-propunerile făcute de Washington către Moscova, care în decembrie a transmis SUA şi NATO un set de cereri privind arhitectura de securitate europeană.

Potrivit agenţiei RIA, citată de Reuters, MAE rus a transmis joi disponibilitatea Moscovei de a discuta cu Washington despre inspecţii la unele dintre facilităţile militare din partea europeană a Rusiei, în schimbul inspectării de către Rusia a scuturilor americane antirachetă din Polonia şi România.

Moscova a insistat însă asupra cererii sale privind retragerea tuturor forţelor americane din Europa Centrală şi de Est.

De asemenea, Rusia a comunicat SUA că precondiţiile sale pentru o dezescaladare a crizei ucrainene includ sistarea livrărilor de arme către Ucraina, recuperarea tuturor armelor deja livrate acestei ţări de către Occident şi respectarea de către Kiev a dispoziţiilor acordurilor de pace de la Minsk.

În caz de respingere a cererilor Rusiei privind securitatea europeană, aceasta a ameninţat în răspunsul transmis Washingtonului că va reacţiona, ''în special prin implementarea unor măsuri cu caracter militar şi tehnic''.

Moscova a asigurat totuşi Washingtonul în răspunsul transmis că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, deşi are masate la graniţa acesteia importante forţe militare.

Odată cu comasarea de trupe la graniţa ucraineană, Rusia a înaintat Statelor Unite şi NATO în luna decembrie o serie de cereri privind arhitectura de securitate europeană, printre care se regăsesc încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor Alianţei din statele care au aderat la ea după 1997, solicitări respinse de Washington, care a propus în schimb Moscovei măsuri de dezarmare şi sporire a încrederii reciproce, cum ar fi de pildă să asigure Rusia prin inspecţii că în bazele pentru scuturile antirachetă din România şi Polonia nu sunt amplasate rachete Tomahawk.

De ce îl deranjează pe Putin scutul american anti-rachetă

Apărarea antirachetă a fost mult timp privită de Rusia ca o încercare periculoasă americană de a degrada principalul garant al statutului său de mare putere - vastul arsenal nuclear. Posibilitatea ca Statele Unite să doboare rachete balistice ruseşti subminează doctrina disuasivă a distrugerii reciproc asigurate, care presupune că niciuna dintre cele mai mari puteri nucleare nu ar risca vreodată un război nuclear, deoarece ar însemna că ambele vor fi anihilate.

În timpul Războiului Rece, Rusia şi Statele Unite au lucrat la dezvoltarea apărării antirachetă, dar au convenit în 1972 să renunţe la programele lor de scuturi de rachete pentru a păstra vulnerabilitatea reciprocă şi, sperau ei, pacea.

A funcţionat aproape 30 de ani. Însă, la sfârşitul celui de-al doilea an de preşedinţie a lui Putin, în decembrie 2001, preşedintele George W. Bush l-a înfuriat pe noul lider rus, renunţând la Tratatul antirachetă din 1972 şi cerând Pentagonului să construiască un sistem care să prevină posibila ameninţare cu rachete din Iran.

Retragerea SUA din ceea ce fusese o piatră de temelie a relaţiilor dintre cele două superputeri timp de decenii a fost de atunci citată în mod repetat de Kremlin drept începutul dezamăgirii sale faţă de Statele Unite şi convingerea lui Putin că interesele Rusiei sunt călcate în picioare .

„Am încercat multă vreme să ne convingem partenerii să nu facă acest lucru”, a spus Putin luna aceasta la Kremlin. „Cu toate acestea, SUA au făcut ceea ce au făcut – s-au retras din tratat. Acum lansatoare de rachete antibalistice sunt desfăşurate în România şi sunt instalate în Polonia.”

Dacă Ucraina se va apropia de NATO, a tunat Putin, „va fi plină de arme. Armele ofensive moderne vor fi desfăşurate pe teritoriul său la fel ca în Polonia şi România.”

Instalaţia Aegis Ashore din România funcţionează de cinci ani fără incidente, dar Rusia consideră instalaţia poloneză de apărare antirachetă ca pe o ameninţare mai serioasă.

Lansatoarele au fost instalat vara trecută în instalaţie, care este programată să înceapă să funcţioneze în acest an, a declarat contraamiralul Tom Druggan, directorul programului. „Nu se concentrează în mod special pe ameninţările din Rusia, în ciuda a ceea ce spun ei”, a spus el.

Asigurările americane că vizează doar Iranul au fost însă subminate în timpul administraţiei Trump, când preşedintele a declarat că sistemele americane de apărare antirachetă vor „detecta şi distruge orice rachetă lansată împotriva Statelor Unite oriunde, oricând şi oriunde”.

De asemenea, Washingtonul s-a străduit să-l convingă pe Putin că cele două baze  de apărare antirachetă din Europa de Est nu au nici o capacitate ofensivă care ar putea fi întoarsă cu uşurinţă împotriva ţintelor ruseşti.

Răspunzând plângerilor Rusiei, NATO a declarat luna trecută că rachetele interceptoare desfăşurate sistemele Aegis Ashore „nu pot submina capacităţile de descurajare strategică a Rusiei” şi „nu pot fi folosite în scopuri ofensive”. Alianţa a adăugat că interceptoarele nu conţin explozibili şi nu pot lovi ţinte de la sol, ci doar obiecte în aer.

„În plus, îi lipseşte software-ul, hardware-ul şi infrastructura necesare pentru a lansa rachete ofensive”, au spus oficiali NATO.

Unii experţi independenţi consideră însă că, deşi necesită o reînnoire a software-ului şi alte modificări, lansatoarele MK 41 instalate în Polonia şi România pot trage nu doar interceptoare defensive, ci şi rachete ofensive. Matt Korda, analist la Federaţia Oamenilor de Ştiinţă Americani, a spus că „fără inspecţii vizuale, nu există nicio modalitate de a determina dacă acest hardware şi software specific Tomahawk au fost sau nu instalate pe site-urile Aegis Ashore din Europa”.

Rusia



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite