Mărturiile unor foști gardieni din închisorile pentru prizonieri de război ucraineni: „Fiți cruzi, să nu vă fie milă de ei”

Trei foști oficiali din închisorile ruse au relatat pentru The Wall Street Journal maniera în care Rusia a planificat și a pus în aplicare ceea ce anchetatorii ONU au descris ca fiind tortură generalizată și sistematică. Mărturiile lor sunt susținute de documente oficiale, interviuri cu foști deținuți ucraineni și relatarea unei persoane care i-a ajutat pe acești oficiali să dezerteze.

150 de prizonieri de război ucraineni s-au întors acasă după ultimul schimb cu Rusia FOTO EPA-EFE

Doi dintre ei au făcut parte din forțele speciale și al treilea din personalul medical. Ei au fost incluși într-un program de protecție a martorilor după ce au depus mărturie în fața anchetatorilor Curții Penale Internaționale. Cei doi ofițeri ai forțelor speciale au spus că și-au părăsit funcțiile din serviciul penitenciar înainte să fie forțați să se angajeze în torturarea deținuților. Au păstrat însă legătura cu colegii lor care au lucrat în continuare.

După ce Rusia a invadat Ucraina, șeful închisorilor din Sankt Petersburg a transmis un mesaj unei unități de elită de gardieni însărcinați cu supravegherea afluxului de prizonieri din război: „Fiți cruzi, să nu vă fie milă de ei”.

Generalul Igor Potapenko a adunat forțele speciale din subordinea sa la sediul regional pentru a-i informa despre un nou sistem, special conceput pentru ucrainenii capturați.

Regulile normale nu li se aplică, le-a spus el. Nu vor exista restricții împotriva violenței și nici camere corporale, obligatorii în sistemul penitenciar rus.

Gardienii vor lucra doar o lună într-un penitenciar în care se află deținuți ucraineni înainte să fie schimbați cu alte echipe. Unități din toată Rusia – Buriația, Moscova, Pskov, printre altele– au primit instrucțiuni similare.

Aceste instrucțiuni au dat startul a aproape trei ani de tortură necruțătoare și brutală a prizonierilor de război ucraineni. Gardienii au aplicat șocuri electrice în zonele genitale ale prizonierilor până când bateriile s-au descărcat. Ei îi băteau pe prizonieri astfel încât să le producă daune maxime, făcând experimente pentru a vedea ce tip de baston ar fi cel mai dureros. Le-au refuzat tratamentul medical pentru a favoriza gangrena și fi necesare amputațiile.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că avocații ruși și ucraineni care supraveghează tratamentul prizonierilor sunt în contact și că schimburile continuă. El a spus că generalizările despre condițiile din închisorile rusești sunt nefondate. „Trebuie să analizăm fiecare caz în parte”, a spus el.

Nici biroul comisarului rus pentru drepturile omului, nici comisia prezidențială pentru drepturile omului nu au răspuns solicitărilor de comentarii.

CPI a acuzat Rusia că a atacat civili și a transportat ilegal copii ucraineni în Rusia, emițând cel puțin șase mandate de arestare pentru oficiali ruși, inclusiv pentru președintele Vladimir Putin. Alte investigații continuă, a spus CPI, dar a refuzat să comenteze în detaliu.

Rusia are o lungă istorie de cruzime în sistemul său penitenciar, din vremurile URSS, când Iosif Stalin a înființat lagăre de muncă pentru cei considerați periculoși pentru dominația sovietică. În ultimele decenii, Rusia a luat anumite măsuri pentru a îmbunătăți condițiile, precum separarea deținuților aflați la prima condamnare de restul populației încarcerate, iar unele regiuni au introdus camere corporale pentru gardieni în urma campaniilor grupurilor pentru drepturile omului.

Închisori pregătite special pentru prizonierii ucraineni

Dar sistemul penitenciar din Rusia rămâne o lume separată, cu propriile reguli, argou și chiar tatuaje menite să denote autoritate între zidurile închisorii. Multe dintre coloniile penitenciare se află în locații îndepărtate unde gardienii acționează cu impunitate, au spus prizonierii și apărătorii drepturilor omului.

Forțele speciale din serviciile penitenciare rusești au alte sarcini de gardienii normali care lucrează cu normă întreagă. În schimb, acționează ca o gardă pretoriană, fiind convocată să gestioneze situații deosebit de periculoase, cum ar fi efectuarea de percheziții sau controlul revoltelor.

În legătură cu prizonierii de război ucraineni, ei au fost însărcinați să colaboreze cu gardienii locali și au înțeles instrucțiunile lui Potapenko la acea întâlnire din martie 2022 ca o carte albă pentru violență, au spus cei doi foști gardieni. Astfel, au dus maltratarea ucrainenilor la un nou nivel, încredințați că au permisiunea conducerii, a spus unul dintre foștii gardieni.

În timpul serviciului, gardienii purtau cagule. Prizonierii erau bătuți dacă priveau un gardian în ochi. Ei au luat aceste măsuri, împreună cu rotațiile de o lună, pentru a se asigura că gardienii și superiorii lor nu pot fi recunoscuți, a spus unul dintre foștii ofițeri.

Mai târziu în martie 2022, Rusia a început să pregătească sistemul penitenciar pentru sosirea prizonierilor din război ucraineni. S-au trimis scrisori autorităților penitenciare din Rusia, prin care li se ordona acestora să elibereze podelele, aripile și chiar închisori întregi, potrivit documentelor și unuia dintre foștii oficiali ai închisorii.

Pavel Afisov, care a fost luat prizonier în orașul Mariupol în primele luni ale războiului, a fost printre primii prizonieri ucraineni deținuți în Rusia. Timp de doi ani și jumătate, tânărul de 25 de ani a fost mutat din închisoare în închisoare înainte de a fi eliberat în octombrie anul trecut.

El a povestit că bătăile cele mai rele le primea după un nou transfer. La sosirea în penitenciarul din regiunea Tver, la nord de Moscova, a fost condus de gardieni într-o sală medicală și i s-a ordonat să se dezbrace. Au aplicat în mod repetat un pistol cu electroșocuri în timp ce îi rădeau părul și barba.

Când au terminat, i s-a cerut să strige „glorie Rusiei, glorie forțelor speciale" și apoi i s-a ordonat să intoneze imnurile naționale rusești și sovietice. Când a spus că nu știe versurile, gardienii au reluat bătăile cu pumnii și bastoanele.

Cruzime gratuită

Autoritățile ruse urmăreau un scop precis aplicând aceste bătăi, potrivit foștilor gardieni și apărătorilor drepturilor omului, și anume să-i facă mai maleabili pentru interogatorii și să le frângă voința de a lupta. Interogatoriile din închisori aveau uneori obiectivul de a smulge mărturisiri despre crime de război sau obținerea unor informații operaționale de la niște deținuți care nu se mai puteau opune după ce au fost brutalizați.

Andri Egorov a aflat că are cinci vertebre rupte când s-a întors acasă.

Tratamentele de o mare cruzime i-a făcut mai docili și au secătuit „orice voință sau capacitate de a lupta din nou dacă vor face vreodată obiectul unui schimb”, a subliniat Vladimir Osecikin, care conduce organizația pentru drepturile omului Gulagu.net și a ajutat ofițerii ruși din sistemul penitenciar să părăsească țara și să depună mărturie în fața CPI.

Foștii gardieni au descris un nivel aiuritor de violență îndreptată împotriva prizonierilor ucraineni. Șocurile electrice erau folosite cu atâta frecvență, în special la dușuri, încât ofițerii s-au plâns că rămân prea repede fără baterie.

Un fost angajat al sistemului penitenciar, care a lucrat cu o echipă de medici în regiunea Voronej din sud-vestul Rusiei, a spus că gardienii închisorii i-au bătut pe ucraineni până când li s-au rupt bastoanele. El a relatat că o cameră a cazanelor era plină de bastoane rupte, iar ofițerii au testat alte materiale, inclusiv țevi izolate de apă caldă, pentru a vedea care produc mai multă suferință și răni.

Gardienii, a spus el, au bătut intenționat prizonierii în același loc zi de zi, împiedicând vindecarea vânătăilor și creând teren propice pentru infecții, iar țesutul muscular s-ar cangrena. Cel puțin o persoană a murit de septicemie, a spus ofițerul.

Mulți dintre gardieni se distrau și adesea se lăudau cu durerea pe care au fost capabili să le-o provocat prizonierilor, a spus el.

Fostul prizonier de război ucrainean Andri Egorov, în vârstă de 25 de ani, și-a amintit cum gardienii de la o închisoare din regiunea Briansk din vestul Rusiei îi forțau pe prizonieri să alerge 100 de metri pe hol, ținând saltele deasupra capului. Gardienii stăteau într-o parte și îi loveau în coaste când treceau pe lângă ei.

Când ajungeau la capătul sălii, erau forțați să facă abdomene și flotări. De fiecare dată când ajungeau în dreptul lor, gardienii îi loveau cu pumnii sau cu bastonul.

„Le făcea plăcere, îi auzeam râzând în timp ce noi urlam de durere”, a spus el. „Acolo am înțeles că frica există doar pentru viitor, te poți teme de ceea ce va urma în 10 sau 15 minute, să-ți fie frică de ceea ce s-ar putea întâmpla. Dar când se întâmplă, nu îți mai este frică”.

Doi dintre cei mai longevivi prizonieri de război, Afisov și Eegorov au petrecut aproximativ 30 de luni în sistemul penitenciar rusesc înainte de a fi eliberați într-un schimb pe 18 octombrie.

Egorov urmează tratament medical pentru rănile sale și a vorbit cu un psiholog. Dar este sceptic că psihologul îl poate ajuta.

„Dacă nu ai trecut prin ceea ce am trecut eu, nu mă poți ajuta”, a spus el.

După ce s-a întors acasă, Afisov a stat treaz  zile întregi, temându-se că s-ar putea dovedi a fi un vis și că se va trezi din nou în închisoare. „Apoi, ori de câte ori am avut suficientă încredere în mine încât să mă las pradă somnului, aveam doar coșmaruri”, a spus el.

Foștii oficiali ai închisorii se pregătesc de o nouă viață. Acum locuiesc în locații nedezvăluite și au fost nevoiți să taie legătura cu oameni pe care îi cunosc de când se știu.

Unul dintre ei a spus că a fost întotdeauna un patriot și că nu a vrut niciodată să trăiască în altă parte decât în Rusia. Dar după ce a început războiul, a spus el, nu a putut rămâne în țară sau să rămână tăcut. El a spus că a depune mărturie în fața CPI este o modalitate de a lucra pentru dreptate.