Mărturiile soldaților care au refuzat să lupte în războiul declanșat de Putin: „Libertatea nu se oferă atât de ușor”
0Maiorul Mihail Jiilin, fost ofițer din cadrul Serviciului Federal de Gardă, se numără printre sutele de bărbați ruși care s-au confruntat cu acuzații penale pentru că au refuzat să lupte de la invazia pe scară largă a Moscovei în Ucraina anul trecut, relatează NYT.

Mihail Jiilin, fost ofițer din cadrul Serviciului Federal de Gardă, responsabil de protecția președintelui rus Vladimir Putin, a fost arestat în martie și condamnat la șase ani și jumătate de închisoare.
„Libertatea nu li se oferă oamenilor atât de ușor", i-a spus el soției sale, după ce Kazahstanul i-a respins cererea de azil politic și l-a trimis înapoi în Rusia pentru a fi judecat pentru dezertare.
Jiilin se numără printre sutele de bărbați ruși care s-au confruntat cu acuzații penale pentru că au refuzat să lupte în război de la invazia pe scară largă a Moscovei în Ucraina anul trecut - fie sustrăgându-se recrutării, fie dezertând sau refuzând ordinele de a fi retrimiși în luptă.
În 2022, 1.121 de persoane au fost condamnate pentru că s-au sustras de la recrutarea militară obligatorie, potrivit statisticilor Curții Supreme din Rusia, față de o medie de aproximativ 600 în anii mai recenți. Înainte de război, marea majoritate au fost doar amendați, nu și încarcerați. Recent, Rusia a adoptat citația electronică, o măsură care face mult mai dificilă evitarea unei convocări la încorporare.
Dosare penale din cauza refuzului de a lupta
Totodată, au fost deschise dosare penale împotriva a peste 1.000 de soldați, acuzați de abandonarea unităților lor, potrivit unui amplu sondaj realizat de Mediazona, un portal independent din Rusia. După decretarea mobilizării, anul trecut, Rusia a înăsprit pedepsele pentru cei care dezertează (AWOL, absent fără permisiune).
Pedeapsa maximă a fost dublată la 10 ani pentru ceea ce a fost numit eufemistic „Plecarea la Soci”. (SOCI este acronimul rusesc pentru AWOL, dar sintagma face un joc de cuvinte cu numele orașului Soci, un refugiu la Marea Neagră pentru elita țării și locul de desfășurare a Jocurilor Olimpice de iarnă din 2014). Refuzul unui ordin de participare la luptă atrage după sine o pedeapsă de la trei la 10 ani.
Unii militari ruși au adoptat o tactică extremă: s-au lăsat împușcați de camarazi pentru a pretinde apoi că au fost răniți în luptă. Un ofițer, considerat un erou pentru meritele sale în luptă, a recunoscut că a procedat în acest fel, relatând că a avut nevoie de șase luni de recuperare, după care a decis să fugă din Rusia.
Kremlinul a învăluit în secret un număr tot mai mare de informații despre armată, inclusiv noi statistici privind infracțiunile în care sunt implicați militari, astfel că nu se cunosc cifrele exacte, ce pot fi mult mai mari.
Dar numărul cazurilor de plecare nepermisă a început să crească accelerat după mobilizarea generală, potrivit Mediazona. Multe cazuri penale implică soldați care au refuzat ordinele de a intra în luptă, ceea ce a dus la confruntări cu comandanții lor, potrivit avocaților care îi apără pe soldați.
Pedepse
De pildă, Dmitri Kovalenko, a fost angajat de familiile a peste 10 soldați care au susținut că au fost aruncați în gropi deschise acoperite de grilaje („zindane”), după ce au refuzat să lupte. „Oamenii își dau seama că nu sunt pregătiți - că comandanții lor nu sunt pregătiți, că trebuie să meargă orbește, fără să știe unde și de ce”, a spus el.
Avocatul a dezvăluit că cei care se revoltă pot avea parte de tratamente destul de dure, de pildă să fie închiși fără mâncare sau apă. Circa 300 de recruți au fost închiși anul trecut într-un subsol, în estul Ucrainei, fiind amenințați, numiți „porci”; nu au primit hrană și nu li s-a permis să meargă la toaletă sau să facă baie, potrivit Astra, un post de știri independent, și altor organizații media rusești, care citează mărturii ale rudelor.
În teorie, legea rusă permite celor care ridică obiecții din motive morale sau religioase să efectueze un serviciu alternativ, dar acesta este rareori acordat. Uneori, acuzații primesc sentințe cu suspendare, ceea ce înseamnă că pot fi retrimiși în luptă.
Ofițerul care a dezvăluit că s-a lăsat împușcat în picior spune că de mic și-a dorit o carieră militară, dar a vrut să și-o încheie în momentul în care a primit ordinul de a merge în Ucraina. Deși ideea războiului, ca și condiția armatei ruse, îi provocau sentimente de șoc, a stat pe câmpul de luptă trei luni.
Soldații nu primeau nici măcar articole de bază, cum ar fi lenjeria de corp, a spus el, iar puțini dintre ei știau să se orienteze și au fost uciși
„Nu există sfinți de nicio parte”, a spus ofițerul, care cerut să nu fie numit și să nu fie dezvăluită locația sa locația, de teamă că Rusia ar putea solicita extrădarea sa. „Localnicii erau partizani activi. Eu am ripostat. Nu am vrut să mor”.
După ce și-a revenit, iar armata i-a ordonat să se întoarcă în Ucraina, a decis să fugă.
„Sunt gata să mor pentru Rusia, dar nu vreau să lupt, să-mi risc viața pentru criminalii care stau în guvern”, a declarat ofițerul care a fost pus pe lista persoanelor căutate.
Mărturii ale dezertorilor
Un rus din grupul etnic Saha, în regiunea siberiană Iakutia a dezertat după cinci zile petrecute într-o tabără militară printre soldații proaspăt mobilizați, care se îmbătau adesea.
Bărbatul, care a insistat, de asemenea, să rămână anonim, a fost concediat de la locul său de muncă în construcții pentru a putea merge să lupte.
Încărcați într-un avion, recruții și-au aflat destinația uitându-se pe telefoane când au aterizat. Cei mai mulți soldați beau în mod constant, a spus el într-un interviu. Într-o noapte, într-o altă cazarmă, un soldat l-a înjunghiat mortal pe un altul.
Recrutul a dezvăluit că atitudinea rasistă a ofițerilor ruși în perioada serviciului militar, cu un deceniu în urmă, l-a înrăit față de armată - aceștia îl numeau "păstor de reni" din cauza originii sale etnice siberiene. A auzit comentarii similare imediat ce a fost mobilizat. Lucrurile s-au deteriorat și mai tare după ce a încercat să își mituiască locotenentul. Ofițerul și-a bătut joc de el, considerându-l un laș.
După ce a fugit din țară și a fost acuzat de dezertare, s-a confruntat cu critici acerbe acasă, a spus el, autoritățile spunând că a dezonorat poporul Saha.
Unele instanțe rusești continuă să facă publice cazurile militare pentru a crea un factor de descurajare pentru potențialii dezertori. În primăvară, de exemplu, un tribunal a anunțat că un marinar care a dezertat de două ori a fost condamnat la nouă ani într-o colonie penitenciară.
Tribunalul militar al garnizoanei Krasnoyarsk a publicat în decembrie o fotografie și o declarație în care sunt arătați soldați strânși într-o sală de judecată pentru a urmări un caz de dezertare. Sentința a fost pronunțată în fața acelui public „în scop preventiv”, se arată în declarație.
Cu mult înainte de război, Jiilin, în vârstă de 36 de ani, soldatul care a dezertat în Kazahstan, era dezamăgit de administrația pe care fusese angajat să o protejeze. Inginer de profesie, lucra pentru serviciul de securitate prezidențial din orașul siberian Novosibirsk, supraveghind liniile de comunicații ale Kremlinului cu părțile estice ale Rusiei.
Asasinarea liderului opoziției ruse Boris Nemțov, în 2015 și otrăvirea lui Alexcsei Navalnîi, în 2020 i-au atras atenția, a declarat soția sa; a început să urmărească mai atent știrile politice.
S-a gândit să demisioneze, dar a decis că poate îndura încă doi ani până când va primi o pensie. Apoi a venit războiul. „Una este să suprimi drepturile omului și alta este să omori oameni”, l-a citat soția sa.
Când a fost anunțată mobilizarea, bărbatul, care are doi copii minori, a decis să părăsească țara. Întrucât permisul său de securitate îi dădea acces la secrete de stat, avea interdicție să plece. A decis să treacă granița pe jos, în timp ce familia sa a intrat în Kazahstan în mod legal.
Dar planul a mers prost. Neavând semnal mobil, nu le-a putut găsit mașina. A fost arestat după ce s-a întâlnit cu polițist de frontieră kazah. A cerut azil politic, dar în decembrie a fost deportat.
În martie, a fost condamnat la 6 ani și jumătate de închisoare într-o colonie penală și i-a fost retras gradul militar.
Soția sa, temându-se că și ei vor fi expulzați, a cerut și a primit azil politic în Franța.
Până în prezent, soțul ei nu a avut parte de tratamente rele, a spus ea. Soțul ei i-a scris că „se simte mai liber din punct de vedere moral decât înainte” și că el i-a mai mărturisit că a înțeles că libertatea de a gândi și vorbi are un preț.