Liderii occidentali, prinşi în capcana strategiei lui Putin în Siria

Putin încearcă, nu fără succes, să se folosească de oboseala de război a Vestului ca să iasă din izolare, încercând să se facă indispensabil, în Siria, iar mai mulţi lideri europeni par să fi decis să meargă pe mâna lui.

„Avem nevoie de Rusia”, declara recent diplomatul german Jürgen Chrobog, care consideră că, deşi periculoasă, intervenţia şi consolidarea militară a Moscovei, în Siria, ar fi o „consecinţă logică“ a situaţiei, dacă nu chiar dezirabilă, dat fiind pericolul ISIS. La rândul ei, Angela Merkel a subliniat , săptămâna trecută, la Bruxelles, că în scopul pacificării Siriei, ar fi nevoie de vorbit cu mulţi actori, între care şi cu dictatorul sirian Bashar al-Assad, susţinut de Moscova.

Preşedintele rus Vladimir Putin a propus, duminică, constituirea unei noi coaliţie în Siria pentru combaterea grupării jihadiste Statul Islamic şi pentru a-şi salva aliatul, chiar, în ajunul unei întâlniri decisive la New York cu omologul său american, Barack Obama. Şi liderii europeni au decis să relanseze discuţiile în cadrul ONU în vederea soluţionării acestui conflict care a făcut sute de mii de victime şi a trimis pe calea exilului alte câteva sute de mii de persoane. 

Poziţia liderilor europeni pare aşadar să se fi schimbat, spre deosebire de cea a Statelor Unite care cred în continuare că sprijinul militar sau politic pentru preşedintele sirian Bashar al-Assad ar putea doar spori riscul unei confruntări cu forţele coaliţiei ce luptă contra grupării jihadiste Statul Islamic. Irakul se angajează să facă schimb de informaţii despre gruparea jihadistă cu Rusia, cu Iranul şi cu Siria”.

Analiştii spu  că planul de pace al Kremlinului ar readuce Rusia imediat în procesul de negociere din Orientul Apropiat, iar ruşii îşi întăresc poziţia diplomatică prin prezentarea publică a armamentului, transportat recent în Siria. Au folosit o strategie similară şi în Ucraina: dacă vrei să îţi cosolidezi o poziţie politică sau diplomatică, atunci prezintă-te puternic din punct de vedere militar, spune jurnalistul Marvin Kalb este expert pe probleme ruseşti în cadrul Institutului Brooking din Washington.

El spune că declaraţia Angelei Merkel se potriveşte perfect cu planul lui Putin. Kalb  mai spune că şi criza refugiaţilor din Europa are legătură directă cu strategia lui Putin. „În mod sigur, aşa se explică propunerea din cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite. El este de părere, că occidentul va uita de Ucraina în final. Din punctul lui de vedere, războiul din Ucraina este deja câştigat.

 Acum mai are nevoie de ridicarea sancţiunilor occidentului faţă de Rusia. Şi ceea ce vrea să transmită el politicienilor vestici şi lui Merkel ar suna cam aşa: dacă vă pot ajuta să puneţi capăt războiului din Siria şi afluxul de refugiaţi să fie astfel estompat, atunci aştept bunăvoinţă din partea voastră. Ridicaţi sancţiunile. Cred că acesta este planul lui Putin şi aşa sună aşteptările lui“, spune Kalb.

Dacă SUA şi alte ţări vestice vor accepta această ofertă, atunci Putin îşi va atinge scopul maxim. Izolarea în care a ajuns Rusia după anexarea Crimeei şi ca urmare a războiului din estul Ucrainei ar fi depăşită iar Rusiei i s-ar recunoaşte statutul de putere globală, care discută cu SUA de la egal la egal. În plus, regimul Assad ar fi consolidat, certificând puterea Rusiei, notează DW.

Observatorii cred că una dintre explicaţiile pentru care Vladimir Putin a mutat public centrul de interes către ameninţarea islamistă este încercarea de a deplasa atenţia dinspre Ucraina, o campanie care – pe fondul crizei economice din Rusia, cauzată în parte de sancţiunile occidentiale – devine mai puţin popular în rândul ruşilor. În plus, strategia lui Putin din ultimii 15 ani este să creeze permanent noi centre de interes, care să-l plaseze cumva deasupra problemelor interne, cotidiene şi mărunte şi asta face şi acum.