Cum mai reacţionează ruşii la propaganda anti-americană? O posibilă explicaţie a eforturilor lui Putin de a inflama situaţia la graniţa cu Ucraina

FOTO Shutterstock

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a făcut cu siguranţă calculul că tensionarea situaţiei la graniţa cu Ucraina şi învinuirea NATO ar aduce din nou populaţia de partea sa, dar de data asta s-ar putea să nu-i mai meargă strategia, pentru că ruşii nu-l mai cred. De fapt, nu se mai lasă convinşi de propaganda anti-americană la care regimul Putin a apelat până acum.

Ruşii încep să-şi dea seama că problemele lor interne nu au legătură cu Statele Unite, ci sunt create chiar de Putin, comentează jurnalista Anna Nemţova în Daily Beast.

Un sondaj publicat recent de Centrul Levada arată pentru prima dată că mai mulţi ruşi au o viziune pozitivă faţă de Statele Unite decât una negativă - în proporţie de 45% la 42%. Prin comparaţie, în sondajul din luna mai doar 31% din ruşi percepeau Statele Unite ca „bune” versus 54% ca „rele”.

De atunci, Moscova a acuzat Washingtonul de „alimentarea tensiunilor” cu privire la orice, de la Ucraina şi gazoducte la situaţia opozantului Aleksei Navalnîi şi atacuri cibernetice. Diplomaţia „dinte pentru dinte” a împins Statele Unite să reducă cu 75% personalul ambasadei sale la Moscova şi să întrerupă temporar procesarea vizelor de călătorie şi cărţilor verzi în Rusia.

Propaganda internă a urcat până la isterie după protestele masive anti-Putin ce au urmat tentativei de asasinat şi apoi încarcerării liderului opoziţiei Aleksei Navalnîi.

În prezent trâmbiţele de război se înteţesc pe zi ce trece în jurul Ucrainei, în timp ce solicitările lui Putin faţă de NATO au devenit extrem de exagerate după ce Ucraina a fost în centrul unui summit virtual între preşedintele american Joe Biden şi Vladimir Putin.

Posturile de televiziune locale controlate de stat avertizează constant asupra unui nou război la orizont şi dau asigurări că Rusia se va opune curajos Occidentului, indicând un singur inamic: America.

„Adesea agendele politicienilor şi cetăţenilor diferă”, spune Susanna Emirali, o tânără care lucrează în producţia publicitară.

Atitudinea ei se regăseşte la mulţi dintre cei ce nu mai apleacă urechea la propaganda de stat, renunţând să mai urmărească dezbaterile politice la TV şi informându-se în schimb de la portaluri independente de ştiri.

Emirali spune că nu se lasă păcălită de propaganda că Statele Unite sunt responsabile de problemele majore ale Rusiei şi nutreşte speranţa că tensiunile dintre Moscova şi Washington se vor rezolva curând pe cale diplomatică.

În timp ce Statele şi Rusia se contrează asupra „liniilor roşii” şi garanţiilor de securitate cerute de Putin, cetăţenii obişnuiţi încep să se sature să fie bombardaţi zilnic de propagandă agresivă anti-americană.  Iar asta contrar presupunerii obişnuite că Putin poate oricând apăsa un buton pentru a declanşa imediat sentimentele anti-americane.

Emirali a observat schimbarea la părinţii săi, ingineri ce se apropie de 50 de ani, care au început să citească din surse independente despre tentativa de otrăvire a lui Navalnîi, apoi arestarea lui şi protestele masive din Rusia şi Belarus.

„Au început să simtă simpatie faţă de manifestanţii paşnici arestaţi, aşadar şi-au schimbat viziunea politică şi îl învinuiesc acum deschis pe Putin de problemele interne”, spune Emirali.

Lev Gudkov, de la Centrul Levada, confirmă faptul că Rusia trece printr-o schimbare evidentă de atitudine.

„Vedem o o creştere tot mai mare a deziluziilor cu privire la preşedinţia lui Putin: veniturile au scăzut cu 13% din 2010 încoace, mai mulţi ruşi şi-au pierdut locurile de muncă în pandemie şi sunt mai săraci. Numărul cazurilor de persecuţie politică aproape s-a dublat”, spune el.

Potrivit lui Gudkov, ruşii sunt acum „mai puţin toleranţi faţă de propaganda anti-americană”, iar populaţia resimte furie faţă de faptul că statul investeşte şi mai mult în armament şi pregătiri de război decât în spitale.

Acesta spune că majoritatea ruşilor au înţeles că cel responsabil pentru greutăţile lor e chiar Putin şi nu Statele Unite.

„Cât priveşte afacerile internaţionale, oamenii sunt îngrijoraţi în privinţa războiului - o majoritate de 75% e de părere că tensiunile militare lângă graniţa cu Ucraina ar putea exploda într-un război între Rusia şi Ucraina”, a declarat Gudkov pentru Daily Beast.

„Am stat de vorbă cu nenumăraţi ruşi nemulţumiţi de traiul lor şi care blamează guvernul, dar nu am întâlnit încă pe cineva în Sankt Petersburg care să arunce vina pe Statele Unite pentru necazurile interne. Nu mă miră că propaganda nu mai prinde”, a declarat pentru Daily Beast politicianul din opoziţie Boris Vişnevski.

Dmitri Drobniski, un analist pro-Kremlin contactat de publicaţie, spune că Statele Unite sunt de vină pentru că nu ştiu ce înseamnă „undo” şi că ar trebui să se revină la situaţia din 2003, când Ucraina era în „sfera de influenţă” a Rusiei.

După convorbirea video dintre Biden şi Putin, propagandistul numărul unu al Kremlinului, Dmitri Kiselev, a susţinut în faţa telespectatorilor că americanii încep să priceapă faptul că Rusia este acum o forţă dominantă: „Încă din anii 1990, America s-a purtat de parcă a câştigat Războiul Rece doar că, pe parcursul deceniilor, senzaţia lor de superioritatea a început să se dilueze - iar acum, după o conversaţie de două ore Putin-Biden, n-a mai rămas nimic din ea”.

De fapt, ruşii de rând au fost cei care au deschis ochii la propagandă. Olga Alekseieva, un medic pensionat din Sankt Petersburg, a urmărit cu atenţie ştirile virale despre practicile inumane din închisorile ruse, inclusiv tortură, dar şi documentarul jurnalistului rus Iuri Dud.

Aceasta spune că ruşii au ocazia să examineze „sistemul judiciar revoltător de nedrept”, nerespectarea legii de către serviciile de securitate, astfel că nu este o surpriză pentru ea faptul că ruşilor începe „să le placă Occidentul”.

Alekseieva are prieteni în San Francisco care îi povestesc că traiul în America e foarte scump, dar că, în ceea ce o priveşte, „e recunoscătoare pentru faptul că SUA încearcă să ajute Rusia”. „Poate că empatia lor faţă de deţinuţii politici ruşi nu e tocmai sinceră, şi doar o agendă politică, dar cel puţin discută cu Putin, iar el ascultă ce au de zis, ceea ce e minunat. Pentru că uneori mă gândesc că poate Putin e total izolat”, este de părere Olga Alekseieva.