9 mai al Rusiei lui Putin, sub umbra repetării ororilor celui de-al Doilea Război Mondial
0
În timp ce ucrainenii se ascund în subsoluri pentru a se feri de rachetele ruseşti, Putin ţine să se afişeze la festivităţi militare. Parada de luni din Piaţa Roşie nu s-a ridicat la fastul din alţi ani, dar evenimentul a stârnit mai mult interes decât de obicei din cauza războiului din Ucraina. Considerat a fi punctul cuminant al evenimentului, discursul lui Putin a fost unul anost, centrat în jurul ideii că Rusia este o cetate asediată.
Data de 1 martie 2018 rămâne una de reper în ostilitatea afişată de Vladimir Putin la adresa lumii democratice, libere şi civilizate. În faţa a 1.500 de reprezentanţi ai elitei sale politice, militare şi din serviciile secrete adunaţi în centrul expoziţional Manej din Moscova, liderul de la Kremlin a ţinut să prezinte în acea zi de joi noile sale arme menite să facă Rusia „de neînvins”. Timp de o oră, a vorbit înflăcărat şi a explicat infografii şi filmuleţe redând drone cu propulsie nucleară, sisteme hipersonice care „îşi urmăresc ţintele ca un meteorit”, minisubmarine etc. În imaginaţia sa, sunt arme apocaliptice aflate doar în dotarea armatei ruse. „De-acum ne vor asculta”, a ameninţat el, referindu-se la occidentali. Entuziasmat, publicul a apreciat cu aplauze îndelungate intervenţia „Unchiului Vova”, aşa cum este supranumit Vladimir Putin de către suporterii săi. Optsprezece zile mai târziu, Vladimir Vladimirovici Putin era declarat pentru a patra oară preşedinte al Rusiei, situaţie posibilă în urma modificării Constituţiei. Apoi, într-o altă zi de joi, pe 24 februarie 2022, liderul de la Kremlin şi-a ales întreaga Ucraină ca loc de a se face ascultat cu forţa. Practic, s-a lansat într-un război de cucerire - inimaginabil pentru Europa secolulului XXI - mascat sub denumirea „operaţiune militară specială” de „denazificare şi demilitarizare”.
Litera „Z” inscropţionată pe un camion ca semn de susţinere a războiului din Ucraina FOTO EPA-EFE
O ironie a istoriei, simbolul acestei aşa-zise operaţiuni de denazificare - litera Z, care nu există în alfabetul chirilic - aduce aminte de elemente naziste, cum ar fi, de exemplu, staţia Z de lângă lagărul de concentrare Sachsenhausen. Unii comentatori politici l-au văzut ca o „semi-svastică stilizată”. Marcaţi cu „Z”, soldaţii „profesionişti” ai lui Putin nu s-au ferit să se comporte la fel de barbar ca soldaţii lui Stalin. Încă din primele zile, cazuri de deportări, jafuri, violuri, torturi, civili executaţi cu sânge rece sau ucişi în propriile case de „rachete de precizie” au fost raportate în ţara atacată fără să fi provocat agresorul. Crime dezvăluite de jurnalişti în anii '90 în Cecenia, dar conştientizate de mai multă lume abia după descoperirea ruinelor de la Mariupol şi a gropilor comune de lângă Kiev. Potrivit celui mai recent bilanţ, cel puţin 600 de oameni nevinovaţi au fost ucişi în bombardamentul din 16 martie asupra Teatrului Dramatic din Mariupol. De asemenea, peste 400 de cadavre de civili au fost identificate în urma retragerii soldaţilor ruşi din Bucea.
Groapă comună la Bucea FOTO Getty Images
Ca urmare a acestor atrocităţi, Rusia şi-a pierdut locul în Consiliul ONU pentru Drepturile Omului şi a ajuns obiect de anchete internaţionale privind crime de război şi crime împotriva umanităţii.
„Istoria s-a întors pe continentul nostru”
„Am îndrăznit să credem că astfel de imagini (de război, n. red.) sunt de domeniul trecutului în Europa. Ne-am înşelat. Istoria s-a întors pe continentul nostru în cel mai crud mod cu putinţă”, a denunţat miercuri secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic, semnalând că Rusia reproduce în Ucraina ororile celui de-al Doilea Război Mondial.
În timp ce deplânge aceste violenţe, Marija Pejcinovic salută „curajul şi determinarea” poporului ucrainean pentru a-şi apăra ţara şi îşi exprimă disponibilitatea „de a ajuta cu intervenţii pe măsură, atunci când violenţa va înceta”.
StandWithUkraine, un mesaj global, alături de hashtag-urile #stopthewar, #blueandyellow, #peaceinUkraine, #slavaUkraine, pentru exprimarea sprijinului faţă de Ucraina şi a opoziţiei faţă de agresorul Putin FOTO EPA-EFE
În aceeaşi ordine de idei, într-un raport publicat vineri, Amnesty International anunţă că a strâns dovezi despre „o mulţime de crime de război evidente” comise de soldaţii ruşi în apropiere de Kiev, inclusiv la Bucea.
Amnesty International menţionează acte de tortură, execuţii extrajudiciare, atacuri cu rachete asupra blocurilor de locuinţe etc.
„Nu sunt incidente izolate. Ele sunt parte a unui tipar din orice loc unde forţele ruse au deţinut controlul într-un oraş sau sat”, a precizat Donatella Rovera, consilieră în cadrul Amnesty International pentru asistenţă la crize.
Informaţiile colectate de Amnesty International „pot fi utilizate, sperăm, pentru tragerea la răspundere a autorilor, dacă nu astăzi, într-o zi din viitor”, a adăugat ea.
Bătrâni devastaţi de durere în Ucraina FOTO Profimedia
O viziune alternativă bazată pe dezinformare, manipulare şi propagandă
De la Kremlin, Vladimir Putin neagă că soldaţii ruşi se dedau abuzurilor în Ucraina şi încearcă să impună, mai ales prin intermediul instrumentelor sale de dezinformare şi propagandă, o viziune alternativă. La masa lungă rezervată liderilor occidentali, el a îndrăznit chiar să-i transmită secretarului general al ONU, Antonio Guterres, că a fost „indus în eroare” cu informaţiile primite despre crimele armatei ruse în Ucraina.
Iar acum, în timp ce ucrainenii fie se ascund în subsoluri, fie stau la coadă pentru o bucată de pâine, fie adună apă de ploaie ca să supravieţuiască, Putin se pregăteşte de o nouă paradă în Piaţa Roşie din Moscova. Nu se ştie dacă defilarea militară de luni se va ridica la fastul din alţi ani, dar evenimentul stârneşte în străinătate mai mult interes decât de obicei din cauza războiului din Ucraina. Punctul culminant este anticipat a fi discursul lui Putin. Ce alt „succes” va pretinde? „Eliberarea” Mariupolului, un oraş complet distrus şi dărâmat? Unii observatori politici nu exclud un anunţ cu privire la escaladarea războiului, chiar şi dincolo de Ucraina. Cu câteva zile înainte de paradă, Kremlinul a luat la ţintă Polonia, catalogând-o drept o ameninţare pentru Rusia. Şi, tot cu câteva zile înainte de paradă, aşa-numitul „Avion al Apocalipsei”, menit să protejeze conducerea Rusiei în caz de război nuclear, a fost observat la repetiţii. O nouă ameninţare voalată a lui Putin cu spectrul recurgerii la arme atomice dacă nu este lăsat să subjuge Ucraina?
Repetiţie generală la Moscova înainte de parada de 9 mai FOTO EPA EFE
9 mai 2022, o zi a comemorării şi reconcilierii
Şi totuşi, dincolo de un eventual anunţ, „cum să celebrezi măreţia unei victorii în trecut când prezentul este atât de tulbure şi nesigur?”, se întreabă politologul şi scriitorul francez Dominique Moisi într-un articol publicat pe site-ul cotidianului „Ouest-France”.
În opinia sa, 9 mai 2022 va fi o zi „tristă”. „Asemeni unui vechi disc stricat, istoria se repetă până când devine inaudibilă şi absurdă”, avertizează Dominique Moisi.
Până la urmă, victoria măreaţă împotriva Germaniei lui Hitler despre care vorbeşte Moisi a fost posibilă în bună parte datorită Aliaţilor occidentali, care au pus presiuni dinspre Vest în timp ce au furnizat - mai ales Statele Unite - ajutoarele necesare în Est. Statele Unite estimează ajutorul lor de război pentru Stalin, văzut pe atunci ca un rău mai mic decât Hitler, la 11,3 de miliarde de dolari (în valoare de 180 de miliarde de dolari în 2016). O sumă pe care Moscova nu a întors-o niciodată, după cum afirmă Washingtonul. Stalin însuşi a recunoscut, conform succesorului său, Nikita Hruşciov, că Uniunea Sovietică nu ar fi ieşit învingătoare fără ajutorul Statelor Unite. Un aspect pe care Rusia lui Putin nu l-a spus niciodată, la fel cum nu a recunoscut nici rolul pactului dintre Hitler şi Stalin în declanşarea celei mai sângeroase conflagraţii din lume. În schimb, insistă cu milioanele de morţi în rândul armatei roşii, incluzând printre eroii săi tinerii luaţi cu forţa din ţările vecine „eliberate” şi trimişi în linia întâi drept carne de tun.
Repetiţie generală la Moscova înainte de parada de 9 mai FOTO EPA-EFE
Motiv de propagandă pentru revigorarea naţionalismului în Rusia, zilele de 8 şi 9 mai (de fapt, primul act al capitulării Germaniei naziste s-a semnat pe 7 mai, iar al doilea, cel dorit de Stalin, pe 8 mai, ora 23.01 la Berlin, 9 mai, ora 01.01 la Moscova, n. red.) reprezintă prilej de festivităţi solemne de comemorare şi reconciliere în Vest. În acest an, Letonia dedică ziua de 9 mai pentru comemorarea victimelor din Ucraina.
Se încarcă comentariile...
