Sobe încălzite cu pelete de paie în loc de cărbuni

Copiii de la Cărpineni nu mai stau înfofoliţi la ore. FOTO Adevărul

De trei luni de zile, în clasele din Şcoala numărul 3 din Cărpineni nu mai iese fum din sobele tradiţionale şi nici elevii nu mai stau înfofoliţi în timpul orelor. Edilii au găsit soluţia: cazanele ce funcţionează cu biomasă.

Până în 1995 la Şcoala numărul 3 din Cărpineni a funcţionat o centrală pe bază de cărbuni. Fiindcă deja era periculoasă pentru copii, aceasta a fost schimbată cu mai multe sobe montate de părinţi în sălile de clasă. „Căldura ţinea până în pauze, când copiii ieşeau pe uşi. Pe coridoare, în bucătărie şi-n sala de sport era tot timpul rece“, spune directoarea instituţiei, Elena Solomei.

Independenţă energetică

„Ni s-a întâmplat ca acei cărbuni pe care-i cumpăram să nu fie de calitate. Cheltuiam bani publici şi n-aveam eficienţă. Acum, uitilizând tehnologii alternative, putem obţine o independenţă energetică faţă de anumiţi factori de decizie“, adaugă Ion Cărpineanu, primarul din Cărpineni. „Când funcţiona vechea cazangerie erau consumate 130 de tone de cărbuni pe an.

Dacă raportăm la banii de azi, e vorba de 400.000 de lei. Cazanele pe bază de biomasă folosesc pe an 40 de tone de pelete de paie şi alte deşeuri vegetale, în valoare de 120.000 de lei. Este o economie foarte mare“, afirmă primarul din Cărpineni.

Centrala care funcţionează cu biomasă a fost pusă în funcţiune în luna noiembrie. Are două cazane cu o capacitate totală de 160 kW, care ard brichete de paie şi pelete de floarea soarelui. Instalarea a costat 66.270 de dolari din fonduri europene şi aproape 51.000 de dolari fonduri locale. Atunci când afară sunt -10 grade Celsius, centrala e alimentată cu câte 400 de kilograme de pelete pe zi. Când e mai cald, 200 de kilograme din această biomasă sunt suficiente, astfel încât tot timpul să fie păstrată în interiorul clădirii o temperatură constantă de 24 de grade Celsius.

Pe lângă instalarea centralei pe bază de biomasă, administraţia locală a trebuie să schimbe geamurile şi acoperişul, pentru o cât mai bună izolare termică a şcolii. „Ferestrele erau din 1972, de când a fost construită această şcoală. Instalarea sistemului de încălzire a durat cam o lună. Primăria a avut o contribuţie de 780.000 de lei pentru construcţia sistemului de încălzire, calorifere şi ţevi, şi izolarea termică“, mai susţine directoarea Solomei.

Şcoala din Cărpineni este doar unul dintre obiectivele incluse în proiectul de dotare cu sisteme energetice pe bază de biomasă, desfăşurat de către Agenţia pentru Eficienţă Energetică (AEE). În raionul Hânceşti au mai fost puse în funcţiune dispozitive de încălzire alternative în satele Crasnoarmescoe, Dancu, Drăguşenii Noi, Logăneşti, Boghiceni şi Cotul Morii, iar în curând astfel de utilităţi vor fi montate şi în alte raioane.

„Proiectul integral vizează instalarea de cazane pe bază de biomasă pe lângă instituţiile publice, dar şi susţinerea investitorilor în producţia de biocombustibil. Pentru asta avem un buget de 14,56 milioane de euro, finanţat de UE şi cofinanţat de PNUD Moldova“, susţine Nicolae Zaharia, specialist AEE în dezvoltarea afacerilor.

Instituţiile publice, prioritare

Până la finele lui 2014, Agenţia pentru Eficienţă Energetică vrea să instaleze 130 de centrale termice în instituţiile publice, vânzarea de echipamente de producţie în rate pentru 16 afaceri în biomasă şi subvenţionarea a 500 de cazane pentru uz casnic.