Reprezentarea Găgăuziei în Parlamentul moldovean, printre prevederile rezoluției adoptate la congresul aleșilor

În municipiul Comrat a avut loc congresul deputaților de toate nivelurile, care au adoptat o rezoluție ce prevede, printre altele reprezentarea Găgăuziei în Parlamentul moldovean și reluarea zborurilor către Rusia. Unii experți susțin că astfel se încearcă șantajarea Chișinăului.

Printre participanții congresului s-a numărat bașcana Evghenia Guțul. FOTO: Gagauziainfo.md

Congresul deputaților de toate nivelurile a avut loc în cadrul Casei de Cultură din municipiul Comrat, iar prima alocuțiune a fost rostită de Dmitri Constantinov, președintele Adunării Populare a Găgăuziei, adică a structurii legislative, acesta acuzând Chișinăul că încearcă să echivaleze regiunea cu un raion din Republica Moldova și că distribuie injust finanțarea.

„Ei vor să aducă autonomia la zero. Se tem să spună cuvântul Găgăuzia. Spun mă duc în raionul Vulcănești'”, a afirmat Dmitri Constantinov.

De asemenea, el a spus că situația din jurul TVA-ului „a fost creată de Chișinău pentru a pedepsi Găgăuzia pentru alegerile bașcanului”.

Acuzațiile Evgheniei Guțul

Bașcana Evghenia Guțul, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Șor, susține că Maia Sandu a fost „aleasă ilegal” în funcția de președintă a Republicii Moldova și a acuzat-o de coordonarea atacurilor asupra Găgăuziei, precum și de refuzul de a o include în componența Guvernului. Apropiata lui Ilan Șor afirmă că i s-a propus să devină membru al Executivului moldovean în schimbul ruperii legăturilor cu Rusia.

În timpul evenimentului, a fost adoptată o rezoluție care prevede, printre altele, restabilirea legăturilor aeriene cu Rusia, intensificarea studiului limbii găgăuze și al limbii de stat, revizuirea implementării de către autorități a legii privind statutul juridic special al Găgăuziei, alocarea unei cote în Parlament pentru autonomie și adresarea către Comisia de la Veneția privind recunoașterea ilegală a alegerilor prezidențiale din Republica Moldova.

Acuzații negate de Guvern

Lidera de la Chișinău nu a reacționat la aceste acuzații deocamdată, iar reprezentanții Guvernului au subliniat că „autonomia păstrează toate impozitele și taxele colectate pe teritoriul său, spre deosebire de celelalte regiuni ale țării, și le cheltuie autonom”.

În același timp, au accentuat că Executivul alocă transferuri financiare către Găgăuzia, deși aceasta „nu contribuie la bugetul” Republicii Moldova, aducând exemple în acest sens, precum: ,,Finanțare prin programul de dezvoltare regională 2022-24:10 proiecte finanțate în Găgăuzia, în valoare totală de 151 milioane lei. Investiții în infrastructura de apă și canalizare:3 localități beneficiază de sisteme de alimentare cu apă, cu o valoare totală de 15 milioane lei.Municipiul Comrat primește peste 10 milioane de dolari pentru stații de epurare și îmbunătățirea alimentării cu apă.

Proiecte de energie regenerabilă:În Cotovscoe, Beșalma și Ceadîr-Lunga, finanțate cu 9,5 milioane lei.Dezvoltarea economică și turistică:45 milioane lei pentru dezvoltarea afacerilor locale.15 milioane lei pentru creșterea atractivității turistice a Comratului.3 milioane lei pentru reabilitarea spațiilor publice din Ceadîr-Lunga, beneficiind peste 22.000 de oameni.Toate aceste fonduri provin din bugetul de stat”, a precizat Daniel Vodă, purtătorul de cuvânt al Executivului. 

 Între timp, Ștefan Bejan, expertul Comunității WatchDog, susține că solicitarea privind reprezentarea Găgăuziei în Parlamentul moldovean nu este realizabilă, având în vedere ponderea populației găgăuze în raport cu numărul cetățenilor din Republica Moldova.

,,Conform ultimelor recensăminte, găgăuzii reprezintă puțin peste 3% din populația Republicii Moldova. Prin urmare, dacă ar fi o cotă parte, ar însemna că în parlamentul de la Chișinău ar trebui să fie 3 găgăuzi. Păi în actualul parlament sunt patru deputați din Găgăuzia: Feodor Găgăuz, Alexandr Suhodolschi, Ivana Koksal și Vladimir Odnostalco. Pe cine dăm fară? În legislatura precedentă au fost cinci deputați, iar între 2014 și 2019 tot cinci. Deci care este problema? Sunt găgăuzii nereprezentați în Parlamentul Republicii Moldova? Cine și ce i-a încurcat pe acești deputați să reprezinte interesele găgăuzilor? Mai ales că între 2014 și 2021 deputați din Găgăuzia au făcut mereu parte din majoritatea parlamentară”, a evidențiat specialistul.

,,Bâtă împotriva Chișinăului”

În opinia lui Ștefan Bejan, congresul nu are nici o legătură cu drepturile și interesele găgăuzilor, ci cu cele ale lui Ilan Șor, instrumentul Kremlinului în destabilizarea Chișinăului. 

,,Nimeni în Republica Moldova nu încalcă drepturile și libertățile locuitorilor din autonomie. Scopul acestei întruniri are un caracter politic, prin care se încearcă, din nou, șantajarea Chișinăului. Noi cunoaștem că așa-numitul congres își are originile încă din anii 1990. Anume la un asemenea congres găgăuzii, mânați de Moscova, au decis crearea Republicii Găgăuzia. Noi cunoaștem că Șor a acaparat puterea în Găgăuzia și o folosește ca o bâtă împotriva Chișinăului. Șor, Constantinov, Guțul și ceilalți nu au nici cel mai mic interes să apere drepturile găgăuzilor, ei au nevoie să demonstreze că își merită banii primiți de la Kremlin. Bani care le asigură o viață de lux, mașini scumpe și vacanțele în Maldive”, a conchis expertul moldovean.

Totodată, Ștefan Bejan a nuanțat că liderii Găgăuziei nu au condamnat Rusia pentru faptul că trei drone rusești au căzut și explodat recent în sudul Republicii Moldova.