Răpit de ofiţeri de la Anticorupţie şi dat pe mâna separatiştilor

Doi angajaţi ai Centrului Naţional Anticorupţie au ajuns în vizorul procurorilor după ce au participat la reţinerea unui bărbat, anchetator la Râbniţa, acuzat de luare de mită. Aceştia au omis un lucru atunci când l-au predat „colegilor“ din autoproclamata republică: presupusul infractor, condamnat între timp la patru ani şi şase luni, este cetăţean moldovean.

Ghenadie Negruţă (31 de ani), angajat în „organele de drept“ din stânga Nistrului acum patru ani, a fost încătuşat în iunie 2011. Reţinerea bărbatului, acuzat că ar fi pretins mită de 3.000 de dolari, a fost ca o scenă desprinsă din filmele de acţiune.

Într-o explicaţie dată aşa-zişilor anchetatori, Ghenadie susţine că pe 14 iunie 2011 mergea în automobilul său de model Audi 80 pe strada centrală din oraşul Rezina. Maşina a fost înconjurată de alte trei autovehicule din care au coborât mai mulţi bărbaţi, aparent civili. Aceştia l-au scos din maşină, l-au pus la pământ şi l-au încătuşat.

Fratele lui Valentin Mejinschi i-a pus cătuşele

Cel care i-a pus cătuşele pe mâini a fost chiar Andrei Mejinschi, şeful aşa-zisei direcţii de combatere a criminalităţii organizate şi corupţiei de la Tiraspol, fratele fostului director al Centrului Anticorupţie de la Chişinău şi ex-ministru de Interne Valentin Mejinschi. Acesta era însoţit de doi angajaţi ai CCCEC-ului. În câteva minute, ar fi venit şi comisarul raionului Rezina. Toţi cei trei reprezentanţi ai organelor de drept ale Moldovei au asistat la toate procedurile efectuate în conformitate cu „normele legale“ din stânga Nistrului.

A cerut să fie judecat în Moldova

„A fost o înscenare clasică. Banii i-au fost aruncaţi pe bancheta din spate în timp ce Ghenadie a fost pus la pământ“, susţine Cristina Negruţă, soţia bărbatului.

„Soţul meu i-a rugat să fie judecat de autorităţile constituţionale, fiind cetăţean moldovean. Unul dintre angajaţii Centrului Anticorupţie i-a spus verde-n faţă: «Moldova nu are nevoie de aşa cetăţeni. În Transnistria se vor clarifica cu tine». În scurt timp, a fost dus peste Nistru, la Râbniţa, fiind judecat conform legii separatiste“, mai povesteşte Cristina Negruţă.

În aprilie 2012, Ghenadie a fost condamnat de „judecătoria supremă“ a autoproclamatei republici la patru ani şi şase luni de detenţie, cu confiscarea averii, fiind întemniţat în închisoarea din Hlinaia, raionul Grigoriopol.

Au demarat o anchetă după un an şi jumătate

În august 2011, într-un răspuns oficial adresat Asociaţiei Promo-Lex, juriştii căreia de se ocupă de caz, angajaţii Centrului Anticorupţie recunosc că instituţia „a acordat suport operativ serviciilor similare din Tiraspol în vederea reţinerii unei persoane bănuite de comiterea unui infracţiuni de corupere“. Potrivit documentului, „materialele urmăririi penale nu pot fi date publicităţii decât cu autorizaţia celor care efectuează urmărirea penală“, adică a aşa-zişilor anchetatori separatişti.

Deşi Procuratura din Rezina a ştiut de la început despre acest incident, oamenii legii nu s-au autosesizat. Aceştia au demarat, totuşi, o anchetă la sfârşitul lunii trecute, după ce în noiembrie 2012, Cristina Negruţă le-a adresat o plângere.

Astfel, potrivit unei ordonanţe privind pornirea urmăririi penale, procurorii constată că angajaţii CNA, Veaceslav Cara şi Andrei Ghidirimschi, „au colaborat la reţinerea şi răpirea din Rezina a lui Ghenadie Negruţă“. „Ambii au acţionat cu acceptul conducerii. Dosarul mi-a fost repartizat recent. Este prematur să vă ofer prea multe detalii. Angajaţii CNA nu au încă nicio calitate procesuală“, ne-a spus procurorul Igor Negreanu.

Atât Cara, cât şi Ghidirimschi au refuzat să discute cu noi. La rândul său, comisarul raionului Rezina, Valeriu Prodan, a negat că ar fi fost prezent la reţinere. „Am fost chemat la Procuratură unde am dat explicaţii. Centrul a avut o operaţiune, dar nu ne-a implicat şi pe noi“, susţine şeful Poliţiei din Rezina.

Chetraru: „Admit, este o ilegalitate“

Viorel Chetraru, directorul CNA, spune că în iunie 2011, atunci când a avut loc operaţiunea, se afla în concediu.

„Autorităţilor transnistrene au depus o solicitare pentru realizarea unui flagrant. Colaboratorii noştri au fost delegaţi prin ordinul vicedirectorului. E adevărat, bărbatul nu ar fi trebuit predat sub nicio formă pentru că este cetăţean moldovean. Admit, este o ilegalitate şi vom vedea cum va fi soluţionată în cadrul procesului penal“, afirmă şeful CNA. Deocamdată, ambii ofiţeri, continuă să muncească la Centru. „Vor fi suspendaţi dacă asta vor cere procurorii“, a mai spus Viorel Chetraru.

Juriştii nu exclud că ar putea urma o nouă condamnare la CEDO. „Este un caz clasic de răpire şi transmitere a cetăţenilor moldoveni de către angajaţii organelor de drept constituţionale către reprezentanţii miliţiei ilegale de la Tiraspol. Dacă vor fi găsiţi vinovaţi, aceştia ar trebui traşi la răspundere penală pentru răpire de persoane, exces de putere, acţiuni care au dus la privarea ilegală de libertate, supunerea la rele tratamente din cauza condiţiilor de detenţie inumane, inclusiv la sechestrarea bunurilor acestuia“, comentează juristul Alexandru Zubco de la Promo-Lex.

Colaborare ilegală

Nu este primul caz când angajaţii organelor de drept constituţionale au ajutat separatiştii să reţină cetăţeni de-ai noştri sau le-au furnizat informaţie despre aceştia. În iulie 2012, „Adevărul“ scria despre şefi de la Interne acuzaţi că au dat aşa-ziselor autorităţi din rmn, contrar legii, date personale despre familia lui Vitalie Eriomenco, deţinut ilegal în stânga Nistrului. Asta în timp ce rudele bărbatului bat la uşile oficialilor de la Chişinău cărora le cer să-i ajute să-l elibereze. 

Totodată, magistraţii de la Strasbourg au examinat mai multe dosare legate de răpirea persoanelor.

În ianuarie 2013, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului un nou caz de răpire a persoanelor şi detenţie ilegală în temniţele separatiste. Este vorba de un bărbat de 38 de ani din Chişinău, care a fost luat pe sus de acasă în martie 2009 şi dus cu forţa peste Nistru. Oleg Filin povesteşte că era acasă cu soţia, fiul şi un vecin când cineva a sunat la uşă. Trei persoane s-au legitimat drept poliţişti şi l-au invitat pentru nişte explicaţii la Comisariatul sectorului Râşcani. Afară, însă, l-au băgat cu forţa într-o maşină cu numere transnistrene. Speriată, femeia a sunat la Poliţie şi a aflat că soţul ei nu a fost adus la comisariat. Bărbatul a ajuns la Dubăsari, unde a fost condamnat la opt ani de închisoare pentru o spargere.

Recent, CEDO a mai comunicat guvernelor de la Chişinău şi Moscova cazul lui Ştefan Berzan, care în 2008, pe atunci angajat MAI, a fost răpit de miliţie cu ajutorul poliţiştilor din satul Doroţcaia. Bărbatul, acuzat de punerea în circulaţie a banilor falşi, a fost „condamnat“ la cinci ani de închisoare cu suspendare.

„Încercăm să fim detaşaţi de elementul politic al separatismului. Există o relaţie de colaborare cu autorităţile de acolo atunci când e vorba de reţinut criminali. Iată că aceste acţiuni prezintă şi risc sporit atunci când este vorba de cetăţeni moldoveni, chiar dacă sunt infractori. Aceşti oameni trebuie să aibă parte de o Justiţie corectă. Acest lucru mai scapă însă“, recunoaşte directorul CNA, Viorel Chetraru.

Asociaţia Promo-Lex are în vizor mai multe cazuri de acest fel, care îşi aşteaptă rândul să fie examinate de CEDO.

„Organele de drept nu pot colabora cu structurile separatiste pentru că sunt ilegale. Este o problemă dificilă pentru autorităţile constituţionale, dar legea este lege. Tocmai din această cauză instanţa de judecată a declarat nul un document semnat de un ex-ministru de Interne prin care s-a permis colaborarea cu reprezentanţii rmn. Cu regret, unii angajaţi ai organelor de drept au continuat să «colaboreze» şi au admis răpiri a cetăţenilor moldoveni pe care ei au obligaţia să-i protejeze“, comentează Ion Manole, directorul Asociaţiei.

„În situaţii de extradare există o procedură prin care autorităţile examinează dacă persoana solicitată poate fi extradată. În Republica Moldova am avut situaţii (şi le mai avem) prin care organele de drept, fără să respecta vreo procedură legală, au transmis oameni către nişte grupări paramilitare ilegale“, mai spune Ion Manole.

Juristul nu exclude că Guvernul de la Chişinău ar putea suferi noi eşecuri la Curtea de la Strasbourg.

„Evident că ne putem aştepta la noi condamnări, deoarece, în loc să aibă parte de protecţie din partea statului, victimele au fost supuse riscurilor. Eforturile autorităţilor de a le elibera s-au dovedit a fi anevoioase sau chiar fără rezultat. Aşa că, aproape întotdeauna autorităţile Moldovei au avut o problemă greu de explicat. La nivel diplomatic oficialii spun una, iar în realitate se întâmplă altceva. Astfel, experţii străini şi partenerii ţării noastre au fost de multe ori confuzi şi nu ne-au putut ajuta într-o situaţie sau alta“, adaugă directorul Promo-Lex.