Mai multe şanse pentru bolnavii de epilepsie

Medicii vor monitoriza pacientul până când acesta va face o criză epileptică. FOTO Tudor Iovu

Un laborator dotat cu tehnologii performante, unde lucrează medici care au făcut stagii în Elveţia, le oferă posibilităţi de însănătoşire celor trataţi până nu demult în spitalele de psihiatrie.

Viorel are 21 de ani şi este student la o universitate din Chişinău. El ştie doar din spusele părinţilor că uneori are crize, deoarece în acele clipe îşi pierde cunoştinţa, iar când îşi revine nu ţine minte nimic.

Recent, tânărul a venit la spital pentru o examinare. Medicii vor încerca să afle cauzele crizelor epileptice. Băiatului îi vor fi aplicate câteva zeci de electrozi pe scalp şi în regiunea inimii. Doctorii îl vor monitoriza din camera alăturată, cu ajutorul unei camere video speciale. Când va începe criza, vor urmări pe un monitor schimbările ce se petrec la nivelul creierului, dar şi mişcările pe care le face în acel moment pacientul.

„Criza epileptică induce schimbări funcţionale în creier, iar ca să ştim ce se întâmplă este foarte important să-l vedem. Acest lucru îl putem face datorită sistemului de video-telemetrie electroencefalografie (EEG), care există de ceva timp şi în Moldova“, spune Stanislav Groppa, şeful Clinicii de Neurologie şi Neurochirurgie, membru al Ligii Europene şi Mondiale de Combatere a Epilepsiei.

Stagii la Geneva 

Astăzi, medicii-neurologi pot spune că văd medicina cu alţi ochi, datorită stagiilor făcute în străinătate. Deşi ţara noastră are în dotare aparatul-minune de doi ani, cumpărat printr-un grant oferit de Clinica de Neurologie din Geneva, medicii nu-l puteau folosi corect din lipsă de experienţă. „Am avut nevoie de timp, deoarece a fost necesar să instruim specialiştii. Trei medici au făcut stagii timp de 6-12 luni în Geneva“, precizează doctorul în neurologie.

„Pentru mine cel mai complicat lucru a fost diferenţierea unei crize epileptice de o altă problemă de sănătate şi determinarea morfologiei crizei, pentru a stabili corect tratamentul. Este o diferenţă enormă dintre ceea ce ştiam înainte de a pleca la cursuri şi ceea ce cunosc acum“, recunoaşte medicul neurolog Vitalie Chiosa. „Monitorizarea durează uneori zeci de ore. Unele simtome pot fi confundate cu helmintiaza, de exemplu, altele se manifestă prin cântat. E nevoie de profesionalism ca să poţi face astfel de diferenţe“, explică Stanislav Groppa.

Epilepsia nu este o boală psihică, însă în cazul crizelor structurile creierului se distrug treptat, iar în cazul unui tratament neadecvat, boala se poate transforma în demenţă. „Până să existe aceste tehnologii performante diagnosticul era stabilit empiric, de aceea mulţi pacienţi ajungeau la Spitalul Republican de Psihiatrie. Acum totul este diferit“, susţine, cu mândrie, Stanislav Groppa. 

Potrivt lui, rezultatele din ultimul timp le-au permis medicilor din ţara noastră să facă o schimbare radicală în sistemul de sănătate. „În sfârşit, anul trecut bolnavii  de epilepsie au fost transferaţi din sistemul de psihiatrie în cel de neurologie, fiind deschis Centrul de Epileptologie în cadrul Spitalului de Urgenţă. Putem vorbi despre un nou concept de tratament şi o altă atitudine în societate faţă de pacienţii de epilepsie“, precizează şeful Clinicii de Neurologie şi Neurochirurgie. La Centrul de Epileptologie sunt la evidenţă circa 15.000 de bolnavi. 

Ziua combaterii epilepsiei 

Astăzi, în UE, dar şi în alte ţări, este marcată ziua de combatere a epilepsiei, iar pe data de 18 februarie evenimentul va fi marcat şi în Parlamentul European de la Bruxelles. În Moldova aproape 30.000 de persoane suferă de această maladie.