INTERVIU Alexander Vershbow: „Moldova va avansa pe lista de priorităţi în agenda NATO“
0
După trei zile de aflare la Chişinău, secretarul general adjunct al NATO vorbeşte despre ameninţările ce pasc Republica Moldova în contextul crizei din Ucraina, promiţându-ne mai multă „atenţie şi suport“ pe viitor.
„Adevărul“: Domnule Alexander Vershbow, este pentru prima dată când un înalt oficial NATO vine la Chişinău într-o vizită de trei zile. Prin ce se explică interesul pentru o ţară mică şi care nu e membră a Alianţei?
Alexander Vershbow: În lumina evenimentelor din Ucraina, am decis să acordăm Moldovei mai multă atenţie şi suport. Avem un parteneriat durabil, de două decenii, şi credem că e timpul să trecem la următorul nivel. În plus, am vrut să-mi formez o imagine completă despre situaţia actuală din Moldova, să cunosc mai bine liderii, să văd ce perspective există pe plan intern, cum decurg reformele, ce provocări există, ce se întâmplă în Găgăuzia. Am vizitat Moldova o singură dată, în anii ’80, când eram tânăr diplomat în ambasada SUA la Moscova.
Care sunt primele concluzii?
Criza provocată de Rusia în Ucraina are implicaţii pentru Moldova. Mi-am format o imagine clară referitoare la îngrijorările privind riscurile adiţionale la care se poate expune ţara dumneavoastră, am vorbit cu liderii politici despre priorităţile cooperării noastre bilaterale în următorii ani, am stabilit domeniile prioritare de acţiune. Urmează discuţii, alte vizite oficiale, poate şi vizita unei comisii întregi a NATO, responsabilă de parteneriat, în această vară.
Cooperarea cu Moldova va fi pe agenda viitorului summit NATO care va avea loc la toamnă, în Marea Britanie?
Aşa este. Parteneriatele cu ţările non-membre reprezintă unul dintre punctele-cheie ale summitului. În contextul crizei din Ucraina, importanţa lor creşte considerabil, inclusiv parteneriatul cu Moldova, în ceea ce ţine de dialogul politic, ameninţări comune (precum terorismul), sporirea capacităţilor noastre prin implicarea în traininguri şi exerciţii. De asemenea, NATO îşi doreşte un rol proactiv în consolidarea capacităţilor de apărare, ajutând alte popoare în acest sens. La acest capitol, ne concentrăm mai mult pe ţările din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord, dar din cauza crizei, Moldova va avansa pe lista de priorităţi în agenda summitului.
Chiar dacă suntem un stat neutru, avem o regiune separatistă cu forţe armate străine şi o cantitate mare de armament. Ce facem cu Transnistria? Ne poate ajuta NATO să convingem Rusia să-şi retragă unităţile militare din stânga Nistrului?
Alianţa Nord-Atlantică nu a făcut parte niciodată din negocierile pe marginea conflictului transnistrean, dar am susţinut constant procesul. Este clar că Moscova nu a respectat deciziile asumate la summitul din 1999, de la Istanbul, şi alte angajamente, iar prezenţa militară e o pârghie de influenţă pentru guvernarea rusă. Criza actuală acutizează semnificativ problema, dar NATO nu are acel glonţ de argint care să salveze situaţia. Vom continua să facem presiuni asupra ruşilor, să-i facem să ţină cont de legislaţia internaţională şi să respecte neutralitatea Moldovei, statut ce exclude orice forţe armate pe teritoriul său fără consimţământul guvernării. Pe lângă asta, continuăm să vă susţinem eforturile de întărire a instituţiilor ce asigură securitatea, ca să puteţi rezista oricăror provocări ce ar putea veni din partea Rusiei.
Funcţionează sancţiunile impuse Rusiei în realitate?
E nevoie de timp pentru impact. Oricum, se atestă accelerarea „zborului de capital“ din Rusia, reducerea pieţei de valori. Cu cât mai multe persoane şi companii sunt sancţionate, cu atât e mai periculos şi riscant a face business cu Rusia, iar dificultăţile se vor multiplica pe parcurs. Totodată, în curând vor deveni vizibile efectele izolării politice cu care se confruntă acum Moscova. Rezultatele nu apar peste noapte, dar presiunile cresc şi sperăm că vor descuraja Moscova să înainteze în Ucraina. Alegerile din 25 mai reprezintă evenimentul-cheie ce poate pune punct crizei.
Recent, oficiali ai NATO au declarat că Alianţa ar putea lua în considerare o prezenţă militară permanentă în Europa de Est. Să înţelegem că NATO îşi regândeşte strategia pentru această regiune?
Ca urmare a crizei, am concluzionat că trebuie să acordăm mai multă atenţie apărării colective, să sporim nivelul de pregătire pentru un eventual răspuns. Deja am luat măsuri privind suplimentarea temperată a numărului de avioane ce controlează spaţiul aerian al Ţărilor Baltice, României, Poloniei, am sporit numărul exerciţiilor şi antrenamentelor – totul ca să transmitem un mesaj clar Rusiei: nici să nu-i treacă prin cap să atace NATO. La întrevederea de luna viitoare pe tema apărării şi la summitul din toamnă vom discuta acţiuni pe termen lung, posibilitatea unor forţe adiţionale în Est se regăseşte printre opţiuni.
În opinia dumneavoastră, ar trebui să luăm în serios declaraţiile războinice pe care le-a făcut recent vicepremierul rus Dmitri Rogozin? Să ne aşteptăm la urmări?
E dificil să-l descriu pe domnul Rogozin, care nu-i de o zi-două în politică, însă face adesea declaraţii provocatoare, despre care nimeni nu poate fi sigur că reprezintă şi politica oficială a Rusiei. E clar că în timpul recentei vizite în Moldova, anunţată drept una privată, a avut o proprie agendă politică şi a făcut declaraţii nepotrivite. În acelaşi timp, el continuă să susţină integritatea teritorială a Republicii Moldova. Să sperăm că aceasta din urmă e poziţia oficială a Rusiei. Nu mă pot pronunţa despre cât de mult sau de puţin trebuie să ţineţi cont de cuvintele lui Rogozin. Tot ce ne dorim e ca Kremlinul să respecte independenţa Moldovei, să nu recurgă la embargouri, dar să construiască o relaţie reciproc avantajoasă. Apropierea Moldovei de UE nu trebuie văzută ca o ameninţare, dar ca un beneficiu, atâta timp cât va exista creştere economică şi comerţ liber. Din păcate, Rusia vede totul în lumină negativă sau ca un joc cu suma zero. Lumea nu funcţionează astfel în secolul XXI.
Ultimul sondaj de opinie a arătat că doar 19% din populaţia Moldovei ar vota pentru aderarea ţării la NATO, în timp ce 49% s-au declarat împotrivă. Nici opoziţia comunistă nu încetează să critice parteneriatul cu Alianţa... Cum explicaţi această percepţie şi ce ar trebui să facem pentru a o schimba?
Cred că atitudinea sceptică reflectă lipsa unei informări adecvate asupra esenţei şi activităţii NATO. E prea multă mitologie în jurul subiectului de lărgire a Alianţei, că forţăm statele să devină membri, când, de fapt, ţările estice, odată cu încheierea războiului rece, au bătut la uşa noastră. Nu ne extindem în detrimentul cuiva, efortul fiind acompaniat de îmbunătăţirea parteneriatului strategic cu Rusia. Situaţia se schimbă şi cred că NATO va face totul pentru consolidarea propriei apărări şi a colaborării cu ţările aflate în zona de risc.Vizita mea e un pas în acest sens, vrem să deveniţi un stat mai puţin vulnerabil în faţa ţărilor ce preferă relaţiile de subordonare celor reciproc avantajoase.
Alexander Vershbow
Secretar general adjunct al NATO din februarie 2012.
Studii: Licenţiat în Studii Ruse şi Est-Europene la Yale College şi masterand în Relaţii Internaţionale
la Universitatea
din Columbia.
Vârstă: 61 de ani.
Vershbow a deţinut postul de ambasador SUA la Moscova în perioada 2001-2005, devenind cunoscut pentru ignorarea ceremoniei oficiale de înmânare a scrisorii de acreditare preşedintelui rus Vladimir Putin. A mai fost ambasador SUA în Coreea de Sud şi la NATO.
Se încarcă comentariile...
