Încăpăţânarea prelungeşte criza politică de la Chişinău

Criza politică de la Chişinău se prelungeşte FOTO: Alexandru Tarlev

Negocierile pentru desemnarea unui premier în Republica Moldova au avansat foarte puţin în pofida frecvenţei cu care au loc. Toţi participanţii la negocieri îşi menţin cu dârzenie poziţiile anunţate la început, cu excepţia Partidului Democrat, care ar fi încercat, în acelaşi timp, să înainteze pe ascuns candidaţi pentru funcţia de premier şi să facă presiuni asurpa preşedintelui Nicolae Timofti.

Săptămâna trecută a fost una destul de fierbinte în ceea ce priveşte negocierile pentru desemnarea unui nou premier şi declaraţiile în jurul acestui subiect. Procesul părea că se blochează cu totul, însă după ce duminică, 13 decembrie, Consiliul Politic Naţional al Partidului Liberal Democrat a decis ca PLDM să participe în continuare la negocieri, acestea au fost reluate.

Fixat pe obiectivele finale

Partidul a insistat pe aceleaşi „obiective finale” cu care venise anterior în cadrul consultărilor cu PL, PDM şi „grupul Leancă”. Este vorba despre scoaterea instituţiilor statului din captivitatea politică şi partinică în care se află, cerând, în acest sens, în primul rând demisia şefilor instituţiilor implicate în jaful din sistemul bancar, desemnarea unui prim-ministru apolitic şi resetarea guvernării, adică demararea negocierilor după principiul variantei zero. Referindu-se la cel de-al treilea obiectiv, Valeriu Streleţ a anunţat pe 13 decembrie că PLDM nu va accepta principiul conform căruia partidul care are cele mai multe mandate efective în Legislativ să aibă dreptul să aleagă primul una din instituţiile cheie ale statului pentru care să desemneze un candidat, deoarece acest principiu ar încuraja corupţia politică şi ar stimula traseismul politic.

În timpul celor trei runde de negocieri de săptămâna trecută PLDM a insistat ca el să fie cel care să desemneze candidaţii pentru funcţia de premier, pentru a se asigura astfel că prim-ministrul va fi o persoană din afara partidelor. Un alt argument adus în acest sens de către liberal-democraţi a fost şi faptul că Guvernul Streleţ a fost suspendat „într-o manieră subită şi fără motive evidente” şi astfel ar fi „logic şi firesc” ca acelaşi partid, adică PLDM, să propună un alt candidat. În acelaşi timp, preşedintele interimar al PLDM, Valeriu Streleţ, a menţionat vinerea trecută că, chiar dacă ar fi să se aplice formula numărului efectiv de mandate, oricum partidul său ar trebui să desemneze candidaţii pentru funcţia de premier, deoarece a acumulat cel mai mare număr de voturi la alegerile parlamentare din 2014. Streleţ a adăugat totodată că acest acest principiu este oricum nefuncţional, dat fiind faptul că PLDM şi PDM au în prezent acelaşi număr de mandate în componenţa fracţiunilor din Parlament - câte 19 -, deşi PDM pretinde că ar avea deja 20.

Săptămâna trecută liderul interimar al Partidului Liberal Democrat din Moldova a declarat că formaţiunea sa are deja două candidaturi pentru funcţia de premier, însă nu va anunţa numele până când nu se va conveni clar în cadrul negocierilor mecanismul de înaintare a candidaturii şi formaţiunea care va avea acest drept.

Jocurile democraţilor

Nici una din cerinţele înaintate de PLDM în cadrul negocierilor nu a fost acceptată de către Partidul Democrat din Moldova. În cadrul declaraţiilor făcute pentru presă după fiecare rundă de negocieri, liderul democraţilor, Marian Lupu, a adus la rândul său mai multe argumente pentru a-şi menţine poziţiile cu care a intrat în negocieri. Democraţii au insistat ca formula de desemnare a premierului să se bazeze pe numărul efectiv de mandate din Parlament şi anume ca ei să fie cei care să înainteze viitoarea candidatură pentru acest post.

Deşi oficial purta negocieri, formaţiunea a încercat şi alte variante pentru a fenta PLDM. Luni, PDM i-a propus preşedintelui ţării, Nicolae Timofti, patru candidaturi la funcţia de premier, fără să se consulte cu participanţii la negocieri. Era vorba despre controversatul oligarh Vladimir Plahotniuc, Marian Lupu, actualul preşedinte al partidului, spicherul Parlamentului, Andrian Candu, şi fostul premier Iurie Leancă.

După acest gest Valeriu Streleţ le-a solicitat reprezentanţilor PDM explicaţii privind înaintarea candidaturii lui Plahotniuc şi a celorlalţi pentru funcţia de premier fără consultări prealabile cu celelalte partide, însă PDM a refuzat să răspundă.

După ce preşedintele Timofti le-a respins democraţilor lista cu candidaturile strecurate, aceştia ar fi încercat să pună presiuni pe el, dând de înţeles că ar putea declanşa procedura de demitere a şefului statului.

Vineri, 18 decembrie, după ultima rundă de negocieri de săptămâna trecută, Marian Lupu a declarat că dacă toate părţile din acest proces cad de acord asupra unui mecanism de desemnare a premierului „atunci se uşurează toate procesele de mai departe”. Liderul democrat a menţionat că viitorul Guvern trebuie să fie unul de coaliţie „care îşi are mecanismele sale care sunt aplicate în toată lumea şi nu trebuie să se inventeze bicicleta”.

Liberalii şi „grupul Leancă”, la unison cu democraţii

Liberalii şi deputaţii din „grupul Leancă” au afirmat pe parcursul negocierilor că nu îşi doresc un premier neafiliat politic. Mihai Ghimpu s-a arătat în acelaşi timp deranjat de o altă propunere apărută în procesul de negocieri şi anume cea conform căreia premierul să poate avea dreptul de veto asupra oricărui ministru din Cabinetul de miniştri.

Vinerea trecută liderul Partidului Popular European din Moldova, Iurie Leancă, a sugerat că formaţiunea sa ar putea să se retragă din procesul de negocieri, dacă astăzi nu se va ajunge la un consens. Leancă a declarat că în acest caz va convoca organele de decizie din partid şi vor lua atitudine fiindcă „actuala stare de lucruri nu mai poate fi perpetuată”. Iurie Leancă a argumentat că cele trei formaţiuni au oricum numărul necesar de voturi pentru învestirea unui nou guvern. Ulterior, deputaţii neafiliaţi din grupul lui Iurie Leancă ar urma să decidă dacă susţin unele acţiuni sau altele.

Atitudinea preşedintelui Timofti

În cadrul unei întrevederi avute joi seara cu ambasadorii statelor membre din Uniunea Europeană, Nicolae Timofti le-a vorbit diplomaţilor europeni despre „tentativa structurilor oligarhice de a deturna cursul european al Republicii Moldova” şi despre presiunile exercitate asupra sa şi a familiei sale şi a promis că nu va ceda. Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, diplomaţii europeni şi-au exprimat susţinerea faţă de poziţia lui Nicolae Timofti. Astfel ambasadorul delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola a declarat că orice presiune asupra şefului statului este inacceptabilă şi că Uniunea Europeană va sprijini un Guvern „care va face să funcţioneze instituţiile, va distruge sistemul statului captiv, va consolida societatea, va reduce corupţia şi va asigura independenţa energetică a ţării”.

PLDM, PD, PL şi „grupul Leancă” trebuie să convină asupra modalităţii de desemnare a premierului şi să vină cu propuneri pentru această poziţie către preşedintele Nicolae Timofti astăzi, până a ora 14:00.