GALERIE FOTO Unde o putem vedea pe „Mona Lisa de Moldova“

Nu avem un Luvru sau un Ermitaj, puţini ştiu însă că şi în instituţiile muzeale de la Chişinău se ascund piese demne să concureze cu exponatele de la Paris sau Sankt-Petersburg. „Mona Lisa de Moldova", valoroase icoane de câteve sute de ani sau impresionante covoare ţesute după tehnologia străbunilor noştri. Toate sunt cărţile de vizită a celor mai importante muzee din Capitală.

Unde e Gioconda de la Chişinău, vă veţi întreba. Se află la etajul doi al Muzeului Naţional de Artă şi... bineînţeles nu este o Mona Lisa adevărată. Este vorba despre imaginea Sfintei Ecaterina din Alexandria, de Bernardino Luini, discipolul titanului Renaşterii, Leonardo da Vinci.

„Dacă priviţi portretul, veţi găsi similitudini cu celebra lucrare a lui da Vinci. Vedeţi cum au fost trataţi ochii şi zâmbetul misterios. Este una dintre cele mai reprezentative lucrări de la noi", spune Veronica Galcenco, şefa Secţiei relaţii cu publicul de la Muzeul Naţional de Artă, despre tabloul care a ajuns în Moldova după cel de-al Doilea Război Mondial. Muzeul se poate lăuda cu lucrările multor pictori Vest-europeni, dar şi cu opere ale artiştilor ruşi. Aici îl găsiţi pe Orest Kiprensky, zis şi van Dyck de Rusia, cunoscuţii Alexei Savrasov sau Ivan Şişkin. „Mulţi vin şi ne întreabă, «Unde-l aveţi pe celebrul Aivazovski?» Iată-l aici cu tabloul «Dimineaţa pe ţărmul Crimeei»", ni-l arată Veronica Galcenco.

CLICK PENTRU GALERIE

ICOANE CU LEGENDE SPECIALE

Nu poate fi omisă nici impresionanta colecţie de icoane vechi din Galeria permanentă de artă religioasă. „Maica Domnului Hodighitria" (Îndrumătoarea - n.r.), realizată în secolul al XVI-lea, este o adevărată capodoperă pe care o deţine muzeul. „Este o atracţie pentru publicul străin", mai explică Veronica Galcenco.

Una dintre descoperirile de la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie este tot o icoană veche, din secolul al XVIII-lea, ascunsă de mulţi ani în depozitul instituţiei. Prin ce e deosibită icoana „Maicii Domnului cu Pruncul"? „Are o legendă specială. În 1998, când a fost dată la restaurare, specialiştii au descoperit sub stratul pictural al icoanei din secolul al XVIII-lea, o pictură şi mai veche, cu aceeaşi imagine a Maicii Domnului cu Pruncul, realizată în secolele XVI-XVII, într-un atelier grec sau bulgar", precizează Aurelia Corneţchi, director adjunct al muzeului.

Icoana a fost achiziţionată în 1883. Specialiştii au decupat pânza mai nouă şi au aranjat-o pe un suport de lemn nou. Cei care vor vrea să vadă cele două „icoane gemene", le vor găsi în premieră pe 18 mai, de Ziua Internaţională a Muzeelor.

COVOARE FĂRĂ PERECHE

Pe lângă celebrul schelet al unui dinoteriu de 7 milioane de ani, Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală „ascunde" o impresionantă colecţie de covoare moldoveneşti, circa 1.600 de piese. O bună parte sunt vechi de 150-200 de ani. O bucată poate ajunge la licitaţiile internaţionale la câteva zeci de mii de euro.

„Femeile obţineau toate culorile exclusiv pe cale naturală: din scoarţă de copac, coajă de ceapă sau diferite rădăcini. Astăzi, astfel de lucrări, care reprezintă cultura noastră seculară, nu le mai găsiţi nicăieri", ne asigură custodele-şef al instituţiei, Raisa Tabuică.

Cea mai mare parte din scoarţe rămâne totuşi ascunsă de ochii vizitatorilor. Din lipsa de spaţiu, covoarele rămân în depozitul muzeului, fiind expuse periodic. „Adunăm covoare şi în continuare. S-a întâmplat să mergem prin sate şi să adunăm ţesăturile pe care gospodinele le-au aşternut la intrarea în casă sau în tindă, pentru că le credeau prea vechi, fără să înţeleagă cât de preţioase sunt acestea", mai adaugă Raisa Tabuică.

Sălile de expoziţii, deschise până târziu

În acest an, de Ziua Internaţională a Muzeelor şi Noaptea Europeană a Muzeelor (18-19 mai), sălile de expoziţie îşi vor deschide uşile pentru toţi doritorii de a vedea obiecte de epocă sau o paradă a personajelor istorice. De exemplu, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie vor fi teatralizate lupte cavalereşti. Mai mult, vizitatorii vor fi provocaţi să răspundă la întrebările legate de anumite obiecte vechi de sute sau chiar mii de ani, despre care nici muzeografii nu cunosc prea multe.
„În fiecare sală va fi expusă câte o vitrină cu obiecte misterioase. Alături vor fi hârtiuţe pe care vizitatorii se vor da cu părerea ce reprezintă acestea. Cele mai ingenioase răspunsuri vor fi premiate", informează Aurelia Corneţchi.

Muzeul Naţional de Artă va fi deschis până la 2.00. Aici se vor aduna iubitorii de muzică clasică şi şansoniete franceze. „Vom deschide o cafenea franceză şi vom încerca să aducem Montmartre-ul de altădată în Chişinăul de azi. Damele şi cavalerii vor anima publicul. Vom avea chiar şi tango parizian", spune Veronica Galcenco.
Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală va primi vizitatori până la ora 22.00. Aici vor rula filme despre muzeele lumii, dar şi despre diverse tradiţii. Casa-muzeu „A.S. Puşkin", unde vor cânta mai multe formaţii profesioniste, dar şi de amatori, va rămâne deschis până la ora 21.00.

Atât de Ziua Internaţională a Muzeelor, cât şi în Noaptea Europeană a Muzeelor, toţi doritorii vor avea acces gratuit în sălile de expoziţii.

Ceasul dispărut de Ziua Muzeelor

În 2003, de Ziua Internaţională a Muzeelor, din Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a dispărut un ceas de masă care data de la începutul secolului al XX-lea. „Atunci am avut foarte mult public, iar piesa, fiind expusă liber, a dispărut. Am făcut demersurile necesare la Poliţie. Mai aşteptăm, poate va fi găsită", spune Aurelia Corneţchi, directorul adjunct al instituţiei. Acum, angajaţii muzeelor din Capitală sunt mai degajaţi, sălile de expoziţie sunt dotate cu camere de supraveghere, care îi va ajuta să evite astfel de incidente.