GALERIE FOTO De la poduri de flori la poduri de shopping. Peste 90% din călătorii care trec Prutul la Lipcani sunt românii care merg în Basarabia pentru produse mai ieftine
0
După trei ani de la inaugurare, podul Lipcani-Rădăuţi Prut este folosit mai mult de cetăţenii români, care vin în Republica Moldova după produse mai ieftine. Din acelaşi motiv, localnicii fac piaţa în Ucraina
Oraşul Lipcani, raionul Briceni, pare un furnicar prin trec care zilnic sute de maşini. Unele merg spre Ucraina, altele se îndreaptă spre România pe podul Lipcani-Rădăuţi Prut. Reconstruit cu sprijinul Uniunii Europene, podul a fost redeschis cu surle şi trâmbiţe în februarie 2010, după 66 de ani. În aplauzele mulţimii, premierul moldovean Vlad Filat şi ministrul român al Administraţiei Vasile Blaga au tăiat panglica verde, aceasta fiind şi una dintre promisiunile electorale al Partidului Liberal Democrat.
Traficul s-a redus de două ori
La început era un post vamal solicitat, cu timpul însă traficul s-a redus aproape de două ori. Datele vameşilor arată că în 2010 podul a fost traversat de peste 95.000 de maşini, în 2012 numărul lor a scăzut la aproximativ 56.000.
„De la începutul acestui an am înregistrat doar 120 de intrări-ieşiri pe zi. În 2012 am avut o medie zilnică de 155, în 2011 - 170, iar 2010 - 295. Problema e că vama nu lucreză 24 de ore, ci doar de la 8.00 până la 20.00, iar cei care fac mii de kilometri nu se încadrează în timp şi se redirecţionează spre Leuşeni. Majoritatea trec vama dimineaţa. Primele 30 de maşini trec într-o oră, uneori se formează cozi. Pe parcursul zilei vin mai rar“, explică şeful postului vamal Lipcani-Rădăuţi Prut, Iurie Băieşu.
Un motiv este şi faptul că anul trecut a fost interzisă circulaţia camioanelor. „La noi nu sunt restricţii, dar autorităţile din România nu au încă infrastructura şi echipamentul necesar pentru a verifica transportul de mărfuri. Este un pod foarte frumos şi rezistent, poate suporta maşini de tonaj mare comparativ cu cel de la Costeşti, de exemplu, unde restricţia e de 20 de tone. Sperăm că va fi redeschis pentru camioane, dar nu depinde de noi“, mai spune vameşul.
La Lipcani, ca la serviciu
Chiar dacă părea la început o fereastră spre Vest pentru locuitorii din nordul Republicii Moldova, podul a ajuns să fie utilizat preponderent de cetăţenii români. „90% din maşinile care traversează podul au numere româneşti. Sunt călători pe care-i cunoaştem deja la faţă. Mulţi vin în weekend la piaţă, alţii - după benzină şi motorină. Pentru a se alimenta, sătenii din Rădăuţi Prut trebuie să facă 30 de kilometri până la prima staţie Peco, iar până în Moldova - doar 5 kilometri, aşa că le este mai convenabil“, afirmă Iurie Băieşu.
O confirmă şi musafirii de peste Prut care pleacă acasă cu produse alimentare şi cu rezervorul plin. „Unii vin la Lipcani ca la serviciu pentru că le este de folos, produsele sunt cu 30% mai ieftine. Cumpărăm cartofi, ouă, brânză, mere şi combustibil“, spune Ana Asandei (20 de ani) din Darabani, judeţul Botoşani. „Traversăm acest pod încă din 2010. Avem ce cumpăra şi în plus este foarte aproape de Darabani“, adaugă şi iubitul ei, Ionuţ Menghea (25 de ani).
S-au scumpit produsele
Locuitorii din Lipcani, în schimb, nu se înghesuie în vamă. „Nu mergem în România pentru că avem nevoie de vize şi de bani. Vin românii la noi şi cumpără roşii, castraveţi, ţigări şi benzină pentru că sunt mult mai ieftine“, povesteşte Natalia Dimitrenco (63 de ani), care are gospodăria chiar lângă postul vamal. Deşi nu are rude dincolo, ar vrea să treacă Prutul pentru că nu a fost niciodată în România. „Poate intrăm şi noi în Uniunea Europeană şi n-o să mai fie nevoie de vamă. Până atunci, vin ei la noi“, glumeşte femeia.
Vecina ei de peste drum, Tamara Macovschi (88 de ani), visează să-şi ar strângă în braţe un văr refugiat la Suceava, care are 90 de ani, şi să meargă la mormintele rudelor de la Bucureşti. „Mi-am făcut permis de mic trafic, dar ce folos? Cu acest document pot să merg doar 50 de kilometri în România, dar până la Suceava sunt mai mulţi“, se tânguieşte bătrâna.
Ba mai mult, localnicii preferă să facă piaţa în Ucraina pentru că, susţin ei, după „invazia românilor“ au crescut preţurile. „Podul nu ne-a schimbat viaţa cu nimic. Oamenilor nu le este mai bine, chiar au crescut preţurile la unele produse alimentare, la alcool şi ţigări. Dacă până în 2010 pâinea costa 2 lei acum e 5-6 lei. O sticlă de votcă era 25 de lei, iar acum e 50 de lei“, se revoltă Sergiu Remintov (37 de ani).
„Chiar ieri am fost la Cernăuţi şi am cumpărat nişte haine, detergent şi ceva de mâncare: peşte, carne, lapte. Economisec cam 7-8 lei de produs“, spune şi Maria Burmac (59 de ani) din Lipcani.
În Republica Moldova produsele sunt cu 30% mai ieftine. Cumpărăm cartofi, ouă, brânză, mere şi combustibil. Ana Asandei, 20 de ani
Poate intrăm şi noi în Uniunea Europeană şi n-o să mai fie nevoie de vamă. Până atunci, vin românii la noi. Natalia Dimitrenco, 63 de ani
Poartă numele lui Grigore Vieru
Podul Lipcani-Rădăuţi Prut a fost construit în 1937 şi distrus în 1941odată cu retragerea Armatei Roşii. Ulterior, a fost reconstruit şi distrus din nou în 1944, în timpul bombardamentelor din al Doilea Război Mondial. A fost reparat din banii Comisiei Europene alocaţi guvernelor de la Chisinau şi Bucureşti, prin programele TACIS şi PHARE, şi redeschis în 2010. În acelaşi an, podul a fost numit „Grigore Vieru“. Cu o lungime de 246 de metri şi o lăţime de 10,8 metri, podul are două trotuare laterale, fiind prevăzut şi pentru trecerea pietonală.
Se încarcă comentariile...
