Cum ne mint „veştile bune” de la statistică

În timp ce autorităţile, experţii autohtoni şi internaţionali vin cu prognoze pesimiste privind evoluţiile economice, de la Biroul naţional de Statistică (BNS) din Chişinău vin doar veşti bune. În condiţiile în care datele statistice stau la baza politicilor economice şi sociale este necesară o aliniere urgentă a acestora la standardele europene pentru ca să fie corecte şi relevante.

Biroul Naţional de Statistică (BNS) a încheiat recent consultările privind programul lucrărilor statistice pentru anul viitor şi, deşi recunosc că „elaborarea informaţiei statistice conform metodologiilor adaptate la normele internaţionale, în special ale Uniunii Europene, influenţează pozitiv imaginea Republicii Moldova”, nu au fost enunţate încă măsuri concrete pentru realizarea acestui obiectiv.

Pe lângă elaborarea lucrărilor analitice, informaţiilor, notelor informative, ediţiilor statistice, BNS mai planifică şi prezentarea rezultatelor Recensământului din primăvara anului 2014, deşi nu este clar când se va întâmpla acest lucru. Costul total al acestor acţiuni este de circa 56.000 de lei.

Recensământul arată eficienţa statisticii

Faptul că BNS a anunţat în primul semestru creştere economică de 3,6%  în timp ce autorităţile, experţii autohtoni şi internaţionali au prognozat o stagnare sau recesiune economică, denotă că se operează cu metodologii mai puţin corecte şi relevante. Expertul economic din cadrul IDIS Viitorul, Sergiu Gaibu, a declarat că realizarea Recensământului a fost probabil unul dintre cele mai grăitoare momente privind eficienţa datelor statistice. „În general, este însă foarte greu de evaluat corectitudinea acestor date din cauza că este complicat de creat o altă instituţie care ar avea capacitatea de a face analize şi calcule alternative în baza cărora să putem verifica dacă statistica evaluează şi cuantifică în mod corect fenomenele economice. În alte ţări există astfel de instituţii care fac analize şi prevalări de date în diferite sectoare, care reprezintă un barometru şi un reper pentru a controla datele oficiale”, a explicat reprezentantul IDIS Viitorul.

Statistica spune una, realitatea e alta

Potrivit lui Sergiu Gaibu, putem să ne exprimăm în legătură cu datele statistice doar în baza unor opinii şi indicatori indirecţi. Expertul susţine că, din păcate, toţi, inclusiv instituţiile de stat, cum ar fi Ministerul Economiei sau Banca Naţională se bazează pe datele care le oferă statistica. „Şi experţii, chiar dacă au anumite bănuieli în anumite situaţii, oricum utilizează datele statistice. Cele mai multe întrebări au trezit modul de reflectare a creşterii preţurilor, în special în prima jumătate a anului când percepţia generală este că preţurile erau mai înalte decât cele reflectate de BNS. În acelaşi timp, scăderea importurilor cu peste 20%, care formează Taxa pentru Valoare Adăugată ce reprezintă o estimare indirectă a valorii adăugate în ţară denotă că PIB-ul scade, dar datele statistice arată că avem o creştere a economiei”, a menţionat economistul.

Cum indicatorul PIB poate fi eronat

Expertul economic explică suspiciunile privind faptul că indicatorul PIB este eronat prin posibilitatea exprimării greşite a deflatorului (n.r. - indicele al deprecierii banilor, servind la înlăturarea unor efecte ale inflaţiei), a inflaţiei. Potrivit lui Sergiu Gaibu, ar fi minunat ca metodologia BNS să fie revizuită şi aliniată la standardele Eurostat. „Datele noastre devin comparabile cu cele ale altor ţări şi vorm putea vedea într-adevăr dacă PIB-ul nostru este mai mare. Este necesar de revizuit în totalitate eşantioanele. Dacă ne referim la preţuri în medicină, atunci nu este relevant de luat în calcul cât a plătit un cetăţean pentru bandaj sau aspirină, deoarece cei mai mulţi bani se dau pe produse scumpe. Conform metodologiei europene acest lucru este mai apropiat de relevanţă pentru aprecierea situaţiei economice”, a precizat expertul economic.

Reforme ca în Africa

Reprezentantul IDIS susţine că întârzierea reformelor în statistică are aceleaşi rădăcini ca şi în toate domeniile, iar cauza este managementul prost din vârful piramidei politice şi nu lipsa experţilor în domeniu cum se încearcă a justifica lipsa acţiunilor necesare în acest sens. „Cred că o astfel de tărăgănare ne plasează de rând cu ţările din Africa”, a conchis expertul.

Reprezentantul Delegaţiei UE la Chişinău, Wicher Slagter, a declarat anterior că alinerea statisticii din Republica Moldova la standardele europene Eurostat este una  stringentă şi asumată de către Republica Moldova în cadrul Acordului de Asociere cu UE, iar fără astfel de date relevante nu pot fi elaborate politici economice eficiente şi împiedică prosperarea statului.