Comerţul cu Rusia şi „loviturile” primite de Republica Moldova în anul 2014

RETROSPECTIVĂ. În anul 2014 Republica Moldova a primit mai multe „lovituri”din partea Rusiei. În plus, începând cu 1 ianuarie 2014, Rusia a impus mai multe restricţii migranţilor moldoveni.

Astfel, aceştia au dreptul să se afle pe teritoriul Federaţiei Ruse doar 90 de zile, iar cei care depăşesc acest termen primesc interdicţia de a intra pe teritoriul Rusiei pe un termen de până la trei ani. Potrivit celui mai recent studiu, în Federaţia Rusă se aflau la începutul anului 2014 pentru o perioadă mai mare de 12 luni, 206 mii de cetăţeni ai R. Moldova, iar în jur de 88 de mii de cetăţeni pleacă cu o regularitate sezonieră.

Embargou la fructe şi conserve

Din luna iulie a anului curent, Rusia a interzis importul de fructe şi conserve moldoveneşti pe piaţa sa. Din septembrie, au intrat în vigoare taxele vamale aplicate pentru restul produselor şi mărfurilor importate din Moldova. Ulterior, de la sfârşitul lunii octombrie, a fost interzis şi importul de carne din Moldova şi produse derivate. Expertul economic Viorel Chivriga a explicat pentru IPN că acţiunile Rusiei au o tangenţă directă cu drumul ales de Republica Moldova. Deşi acţiunile Rusiei au fost răzleţite, se putea din timp de intuit că ţinta a fost, de fapt, semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere semnat de Moldova cu UE.

Viorel Chivriga spune că, odată cu eliminarea băuturilor alcoolice moldoveneşti de pe piaţa rusească, s-a pierdut o cotă importantă de piaţă. În sectorul vegetal cele mai mari daune au fost aduse producătorilor de mere şi de prune. Veniturile ratate nu sunt totuşi atât de mari cum se credea iniţial. Produsele care urmau să ajungă pe piaţa rusă fie au fost redirecţionate pe alte pieţe, fie au fost procesate în Moldova.

160 milioane, ratate

Anul trecut importurile din Rusia au fost de puţin peste 70 de milioane de dolari, iar exporturile – în jur de 200 de milioane. De la impunerea restricţiilor, în cazul băuturilor alcoolice au fost ratate venituri în jur de 80 de milioane de dolari, iar la produsele vegetale – sub 80 de milioane. Practic, produsele vegetale au fost redirecţionate pe pieţele europene sau cea din Belarus, sau au fost procesate.  Pe piaţa internă preţurile nu au scăzut la produsele care nu au putut fi exportate în Rusia.  Cât priveşte producţia din industria de prelucrare,  producătorii au stocuri mari şi piaţă de desfacere nu a fost posibil de găsit atât de uşor.  În sectorul animalier situaţia nu este dramatică deoarece exportam în Federaţia Rusă cantităţi limitate de produse.

La etapa actuală este clar că o altă cale decât diversificarea pieţelor de export nu există şi deja se fac paşi în această direcţie. Viorel Chivriga crede însă că vor trece câţiva ani pentru a diversifica pieţele de export. Deja se vede că produsele din Moldova pătrund pe pieţe precum cele din Asia sau Africa. În afară de aceasta, unele produse obţinute în unele zonele ţării unde Acordul de Asociere cu UE nu era privit cu ochi buni încep să pătrundă pe piaţa europeană, de exemplu producătorii din Găgăuzia. Apare şi o experienţă care trebuie diseminată, dar şi transferul de experienţă, care va ajuta agenţii economici să pătrundă pe alte pieţe.

Amintim că în 2013 Moscova a impus embargou vinurilor moldoveneşti.Totodată, în 2013, Rusia a încercat să îngenuncheze economia RM, închizând parţial piaţa rusă pentru merele şi prunele din R. Moldova. 

Exportul total 2014 – 1737,7 milioane de dolari

Exporturile de mărfuri au fost într-un volum inferior celui realizat anul trecut, cu 0,2%. Cele mai multe mărfuri s-au exportat în UE – 52,1% (anul trecut – 45,2%). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 32,8% (anul trecut – 39,6%). În acest an, s-au diminuat exporturile către Federaţia Rusă (-29,2%), Turcia (-23,6%), Ucraina (-16,3%), Polonia (-24,0%), Ungaria (-64,1%), Noua Zeelandă (-11,8%). Cele mai exportate au fost cerealele, grăsimile şi uleiurile vegetale, zahărul, mierea etc.

Importul total 2014– 3865,8 milioane de dolari

Acest volum este inferior celui realizat în anul trecut, cu 2,6%. Cele mai multe mărfuri s-au importat din ţările UE – 49,5% (44,7% în 2013). Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI deţin o cotă de 26,9% din totalul de importuri (30,4% în 2013).

Au fost înregistrate creşteri la importurile din România (+19,3%), Germania (+10,3%), Italia (+7,1%), Polonia (+12,9%), Coreea de Sud (+28,0%). Totodată, s-au micşorat livrările din Ucraina (-13,6%), Turcia (-23,2%), Federaţia Rusă (-11,5%), Belarus (-26,7%), Israel (-61,9%), Bulgaria (-15,4%). Cele mai importate produse au fost maşinile şi aparatele specializate pentru industriile specifice (+27,3%), metalele neferoase (de 2,4 ori) produsele medicinale şi farmaceutice (+7,8%) etc.