Top 100 FP România/ 2013. Categoria Educaţie - oameni care mişcă în bine educaţia românească

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Am identificat un ministru al Educaţiei pe care îl poate propune societatea civilă, mame pentru copiii nevoiaşi ai naţiei, elevi, studenţi şi profesori brilianţi, dar şi metode inovative de a scoate din impas şcoli care scârţâie rău.

#


Marian Staş

Formator 

Pentru lecţiile publice despre Educaţie. 

Marian Staş este un soi de ministru din umbră al Educaţiei, doar că nu face asta în contul unui partid de opoziţie, ci ca opoziţia pe care o are de făcut societatea civilă faţă de scăderea continuă a calităţii educaţiei în România, de 25 de ani. Manifestul său: „Când, trei ani la rând, peste jumătate din absolvenţii claselor a XII-a pică examenul naţional de bacalaureat, probând în fapt falimentul siste¬mului public al Educaţiei (…), când, ani la rând, România ocupă constant locuri în ultima treime din lume la testările internaţionale consacrate PISA/TIMMS/PIRLS ori ultimul loc în Europa la clasificarea ELLI (European Lifelong Learning Index), probând în fapt inadecvarea structurală a sistemului public al Educaţiei la provocările lumii în care trăim acum şi în care vom trăi de-acum înainte (...), dumneavoastră cum aţi caracteriza starea de fapt a Educaţiei şi raportarea în serie continuă, fără excepţie deocamdată, a decidenţilor politici la această stare de fapt? Eu o caracterizez drept subminare directă a puterii statului român, în sensul propriu al art. 162 Cod penal (<<acţiune… de natură să slăbească puterea de stat>> – cu excepţia modului de executare a acţiunii, care nu este <<armat>>, precum specifică articolul citat, ci cu mult mai insidios, mai perfid şi deci mai complicat de contracarat). (...) Pentru mine, această stare de fapt, care dinamitează structural-degenerativ fibra statului român (cu bună-ştiinţă cinică? din prostie pură şi simplă? şi-şi?), este de neacceptat. Şi în acest punct, mesajul meu pentru nevoia transformării istorice de sistem a Educaţiei în România este cât se poate de puternic şi neechivoc. Acesta este Proiectul Naţional al României, strategic necesar pentru noi, în deceniul 2014-2024! Specific, schimbarea paradigmei Educaţiei în România are trei surse strategice de materializare:

1. VALORILE pe care şcoala, ca sistem, le cultivă copiilor noştri în secolul XXI: care sunt ele, de fapt, pentru următorii 15-25 de ani, spre deosebire de starea actuală, în care sistemul educaţional… nu cultivă nicio valoare în mod autentic!

2. Modelul de ARHITECTURĂ CURRICULARĂ de secol XXI, care operaţionalizează cultivarea valorilor pe care le dorim, ca societate, pentru copiii noştri: cum arată acest model, de fapt, pentru următorii 15-25 de ani, spre deosebire de cel actual, identic celui de acum 30-40 de ani?

3. Modelul de CARIERĂ DIDACTICĂ de secol XXI, modern, viabil şi funcţional pentru personalul didactic din preuniversitar: ce tip de carieră didactică au a parcurge dascălii în următorii 15-25 de ani, spre deosebire de cel actual, identic celui de acum 30-40 de ani?”

În ceea ce-l priveşte, profesorul şi trainerul Staş a studiat calculatoarele la Academia Militară (1985), apoi matematica-informatica la Universitatea din Bucureşti (1996). A urmat un masterat în administraţie publică la John F. Kennedy School of Government, Universitatea Harvard (1999) şi un doctorat în fiabilitatea software-lor la Academia Tehnică Militară (2002). În perioada 1999-2001, s-a ocupat de programul de reconversie profesională a personalului militar disponibilizat din armată. A condus Fundaţia CODECS pentru Leadership, iar acum coordonează programul educaţional Liderii Mileniului Trei, care predă tinerilor „arta de a conduce” – şi promovează, drept cauză ca şi personală, proiectul „Şcoala pe Bune", „de transformare a şcolii ca sistem în România”; de asemenea, susţine introducerea programelor International Baccalaureate în şcolile publice româneşti (iniţiativă legislativă a tinerei deputate PSD Cătălina Ştefănescu). Mai trebuie doar numit ministru – tot de către societatea civilă? 



Maria Gheorghiu, Leslie Hawke

Activiste pentru educaţia copiilor 

Pentru grija şi faţă de soarta copiilor nevoiaşi. 

Prin exemplara activitate a Asociaţiei Ovidiu Rom, americana Leslie Hawke şi românca Maria Gheorghiu pot da şi lecţii de fundraising; dar mai ales lecţii de politici publice în domeniul educaţiei primare – şi de responsabilitate umană. Într-o recentă campanie de strângere de fonduri, iniţiatoarele fenomenului „Ovidiu Rom” explicau oamenilor mari că educaţia timpurie este esenţială pentru dezvoltatea ulterioară a copiilor – şi că mulţi copii din România europeană a secolului 21 nu au parte de aşa ceva, din cauze economice. Programul „Fiecare copil în grădiniţă” al asociaţiei a schimbat în ultimii ani viaţa câtorva mii de familii sărace. Programul este simplu şi eficace: părinţii primesc lunar tichete sociale, în valoare de 50 de lei pe lună, pentru „prezenţa perfectă“ a copilului la grădiniţă, adică fără absenţe nemotivate. „Scopul tichetelor este să îi educe pe părinţi cu privire la importanţa frecvenţei zilnice şi să îi obişnuiască să îşi aducă la grădiniţă copiii şi când plouă, când vor să mai doarmă sau când apar alte probleme familiale care par mai urgente“, explica anul trecut Maria Gheorghiu, coordonatoarea programului, citată de Weekend Adevărul. „În acest an şcolar, programul a sprijinit 1.300 de copii, dintre care 80% au avut prezenţa zi de zi – bineînţeles, cu excepţia cazurilor când au fost bolnavi şi au adus scutire medicală. Acum clasele sunt pline şi a crescut şi numărul copiilor înscrişi.“ Ba programul a îmbunătăţit şi prezenţa şcolarilor din învăţământul primar, într-o lume pe care o ignorăm: „faptul că cei mici merg la grădiniţă îi eliberează pe fraţii mai mari, care altfel ar fi trebuit să rămână acasă să aibă grijă de ei.“ Acum este nevoie ca Guvernul să extindă programul la nivel naţional, preluând costurile, astfel încât toţi copiii săraci din România să beneficieze de educaţie preşcolară – consideră Asociaţia OvidiuRom.

de notat 

  • Instituţia de învăţamânt româno-britanică Avenor College, cunoscută şi sub denumirea iniţială Little London, a investit 3 milioane de euro în campusul de 4.300 mp din apropierea pădurii Băneasa – anunţa, în toamnă, Forbes România.  



Simona şi Dan Baciu

Fondatorii Transylvania College 

Pentru asigurarea unor studii de calitate internaţională în România. 

Transylvania College/ The Cambridge International School din Cluj a fost acceptată, la începutul anului trecut, în reputata organizaţie internaţională Round Square, din care mai fac parte doar 80 de şcoli din lume – şi doar doar 20 din Europa. Obţinerea acestui statut le va oferi elevilor deschideri precum petrecerea unui semestru sau unui an de studiu într-o altă şcoală membră – iar pe plan local le va impune să participe la programe de responsabilitate socială şi implicare în comunitate. La rândul lor, profesorii şcolii au noi oportunităţi de dezvoltare profesională, în cadrul organizaţiei, precum posibilitatea de a preda, pe perioade determinate, în alte şcoli ale reţelei. „Aceşti oameni au construit ani de zile, cu migală, un sistem privat de învăţământ unde astăzi educă peste 500 de copii, de la creşă până la clasa a XII-a”, îi omagia presa clujeană pe Simona şi Dan Baciu, fondatorii Şcolii Internaţionale, numită acum Transylvania College/ Şcoala Internaţională Cambridge Cluj.

de urmărit 

  • Să revenim la revoluţia în Educaţie promovată de Marian Staş. Cine să o facă? Domnul Staş are şi acest răspuns: „Promotoarea naturală a acestei transformări istorice a paradigmei educaţionale din România este Alianţa Colegiilor Centenare – care reprezintă vocea democratică a elitei învăţământului preuniversitar din România, reunind la nivel naţional, ca organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2010, colegiile naţionale cu cea mai bună reputaţie din ţară, lideri de opinie şi mesageri ai valorilor autentice în comunităţile de apartenenţă, în marea lor majoritate municipii reşedinţe de judeţ. Colegiul Naţional Sf. Sava din Bucureşti – cel mai bun liceu din România în ultimii cinci ani, conform statisticilor MEN – este instituţie-fondatoare a Alianţei. În mod natural, Alianţa Colegiilor Centenare, ca organizaţie civică neguver¬namentală, este poziţionată perfect în rol de navă-amiral a schimbării paradigmei comuniste a educaţiei în România, fiind entitatea cea mai îndreptăţită să promoveze valorile democratice ale unui nou model de şcoală, antrenând în acest proces elevii, profesorii, părinţii şi comunităţile de reşedinţă ale liceelor membre.”



Elevii olimpici internaţionali

Un catalog al elevilor români medaliaţi la olimpiadele internaţionale în 2013 ar suna cam aşa. 

Matematică: Cerrahoglu Omer, Constantinescu Petru, Cerrahoglu Omer, Bocanu Marius, Spătaru Ştefan, Tran Bach Hai, Bud Viorel Andrei, Gramatovici Ştefan, Bocanu Marius, Cerrahiglu Omer, Diaconu Simona, Bud Viorel-Andrei, Muscă Paul-Gabriel, Spătaru Ştefan, Diaconu Simona, Măgălie Andreea, Pripoae Silvia-Elena, Toma Florina. 

Fizică: Andronic Dan Scristian, Frunză Cristian-Alexandru, Ciobanu Tudor, Dumitru Sebastian Florin, Turcu Denis. 

Chimie: Filip Maria Andreea, Călugăru Dumitru, Murgoci Adrian, Prună Mihai Grigore

Informatică: Buhai Rareş Darius, Gavrilă Vlad Alexandru, Heildelbacher Andrei, Popa Mihai, Buhai Rareş Darius, Voroneanu Radu Ştefan, Popescu Silviu-Emil, Popa Mihai. 

Astronomie şi Astrofizică (!!!): Crăciun Iustina, Turcu Denis, Cuceu Andrei Alexandru, Draghiş Paul Andrei, Miriţescu Cătălina, Draghiş Paul Andrei, Suciu Tudor, Roşca Mălina, Răduc Andrei Cătălin, Dedu Maria Cristiana, Turnu Denis, Trifa Sebastian. 

Ştiinţele Pamântului: Posa Marius Ioan, Mirea Dan Mircea, Iliescu Andrei, Voinicu Ionuţ Bogdan. 

Istorie: Albulescu Andra-Cosmina, Manea Cosmina-Andreea, Ivan Theodor-Adrian, Tomenco Traian. 

Lingvistică: Ionescu Maria-Cristina, Todea Marius. 

de notat 

  • Programul de training pentru loturile olimpice de matematică şi fizică ale României, susţinut de Elvira Alexandrescu, psiholoagă în cadrul Medicover România, a împlinit anul trecut un deceniu de funcţionare. 
  • Fundaţia eMag i-a răsplătit şi cu premii în bani pe elevii români care s-au întors anul trecut cu medalii de la olimpiadele internaţionale de fizică, informatică şi matematică. 



Simona David-Crisbăşanu 

Coach 

Pentru iniţierea unui program de coaching în liceele cu probleme. 

În România există licee la care iau Bac-ul doar 2% dintre elevi... Proiectul „Zburd – Educaţie prin coaching”, iniţiat de Simona David-Crisbăşanu şi implementat în cinci astfel de licee din ţară, a reuşit să crească promovabilitatea la Bacalaureat de 2-3 ori, iar ca bonus să reducă absenteismul şi problemele legate de violenţă. Ca metodă, în fiecare liceu a fost alcătuită o echipă din maximum 14 persoane – alcătuite din profesori, elevi, părinţi, personal administrativ, reprezentanţi ai autorităţii locale şi ai comunităţii – care urmau să descopere cauzele insuccesului în şcoală şi metodele de îndreptare a situaţiei; iar de 2-3 ori pe lună au avut loc întâlniri cu câte doi coachi care au ghidat spre atingerea obiectivelor. „Acum, ei dau vina unii pe alţii: profesorii pe elevi şi părinţi, părinţii pe profesori, elevii pe camerele de supraveghere, şi toată lumea aşteaptă să vină soluţii de undeva, să facă ceva Guvernul, să-i ajute autorităţile. Provocarea noastră este să reuşim să-i facem să lucreze împreună", spunea la început coordonatoarea demersului. De menţionat că echipa de 12 membri ai Asociaţiei Române pentru Coaching care a aplicat proiectul a avut, la rândul său, un mentor: pe americanul Ernie Turner, care de 30 de ani scoate la liman şcoli din suburbiile americane. Proiectul pilot a fost derulat de Asociaţia ROI în perioada 2012-2013 în cinci licee tehnologice din Sibiu, Braşov, Iaşi, Câmpulung Muscel şi Bucureşti. Din 2014, proiectul va fi aplicat în cadrul programului „Adoptă un liceu”, iniţiat împreună cu alte ONG-uri cu expertiză în educaţie. 

de notat 

  • Proiectul GROW, care îşi propune „să formeze liderii generaţiei de mâine”, a fost considerat de Parlamentul European drept „cel mai bun proiect de educaţie pentru tineret”. Trainingul oferit de GROW, care se referă mai ales la orientarea în carieră, durează şase săptămâni – „la final vrem să înţeleagă de ce sunt în stare şi cât de mult contează ajutorul lor pentru schimbarea României”, explică organizatorii. Ca specific, proiectul, realizat în colaborare cu organizaţia „Şcoala de valori” şi AIESEC şi desfăşurat în 14 oraşe din ţară, le oferă liceenilor români posibilitatea de a învăţa să „crească” de la străini cu vârste comparabile. „Trainerii” sunt studenţi veniţi din ţări precum SUA, Rusia, Marea Britanie, Franţa, Germania sau chiar Thailanda, Singapore, India. 

de urmărit 

  • Asociaţia StartEVO – preocupată de experienţe inspiraţionale – a lansat anul trecut un program de burse mai atipic: „Problema este că în şcoala românească, ambiţia nu este premiată direct. La noi sunt premiate capacitatea de memorare (prin note) şi sărăcia (prin burse sociale). Doar că, în afară de o minoritate (studioşii/tocilarii/copiii cuminţi), tinerii nu sunt interesaţi de note şi de impactul în viitorul lor prin educaţie. Aşa că am zis: vrem să PREMIEM AMBIŢIA în mod direct, cu ajutorul prietenilor noştri. (...) Dăm 30 euro celui mai ambiţios tânăr din fiecare clasă participantă în proiect, în fiecare lună. La sfârşitul fiecărei luni, un juriu cuprins din minim trei profesori (inclusiv dirigintele clasei) alege pe cel mai ambiţios elev. În plus, dincolo de bani, respectivul este PROMOVAT în şcoală şi pe internet, ca fiind cel mai ambiţios din clasa respectivă. Bani şi faimă – cele mai importante lucruri (nu neapărat în ordinea asta) pentru un adolescent în zilele astea!”



Ioan Aurel Pop 

Rector, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca

Pentru performanţele continue. 

Academicianul Ioan Aurel Pop a fost ales anul trecut drept unul dintre „cei mai apreciaţi 14 dascăli din lumii”, într-un clasament realizat de Universitatea Oklahoma Outreach din SUA. Nominalizările la International Adult and Continuing Education Hall of Fame au în vedere meritele pe care formatorii respectivi le au în domeniul educaţiei continue şi contribuţiile ştiinţifice în domeniile lor de activitate. În cazul prof. dr. Ioan Aurel Pop a fost vorba atât de lucrările sale ştiinţifice, cât şi de activitatea de coordonare a mai multor instituţii româneşti şi europene de cultură.

de urmărit  

  • Anual numărăm elevii români care se întorc cu medalii de la olimpiadele internaţionale, dar ne uităm prea puţin la cei care stau în spatele lor. Din anul 2000, profesorul Radu Gologan coordonează lotul olimpic român de matematică. A antrenat până acum peste 100 de medaliaţi – în plus, a devenit una dintre vocile publice care arată ce e de făcut în Educaţia naţională. De ascultat. 



Anca Buzoianu 

Decan, Facultatea de Medicină, UMF Cluj-Napoca

Pentru cultura calităţii, recunoscută internaţional. 

Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca a devenit, anul trecut, prima facultate de medicină din centrul şi sud-estul Europei care a primit Diploma de Recunoaştere a Calităţii – „Label CIDMEF”, certificat de calitate şi performanţă care apreciază conformitatea procesului educaţional cu normele Conferinţei Internaţionale a Decanilor Facultăţilor de Medicină de Expresie Franceză (CIDMEF) – o reţea instituţională a Agenţiei Universitare a Francofoniei, care cuprinde 140 de facultăţi membre, din 40 de ţări. Certificatul de calitate a fost acordat în urma vizitei pe care comisia de evaluare a CIDMEF a realizat-o la facultate în aprilie 2013. În Raportul de Evaluare, înaintat conducerii facultăţii în septembrie, grupul de experţi ai CIDMEF a apreciat preocuparea permanentă pentru calitatea formării şi cultura evaluării, dinamismul facultăţii clujene şi al echipei de conducere, sprijinul de care se bucură din partea conducerii universităţii, progresele făcute, precum şi punerea în practică a recomandărilor făcute de la evaluarea iniţială, din 2002.

de notat 

  • „150 de ani de Litere reprezintă, orice s-ar spune, o aniversare importantă. Merită măcar câteva momente de reflecţie asupra faptului că, dacă societatea românească s-a modernizat, din secolul XIX încoace, într-un ritm accelerat, acest proces se datorează, în bună parte, şi intelectualilor umanişti care s-au format şi au profesat sub acoperişul Facultăţii de Litere” – sublinia anul trecut Mircea Vasilescu, redactor-şef al Dilemei şi profesor la Literele bucureştene. 



Studenţii premiaţi de LSRS

De 5 ani, Liga Studenţilor Români din Străinătate îi semnalează în ţară pe cei mai buni dintre ei. La Gala LSRS de la începutul anului au fost premiaţi alţi 10 studenţi români cu rezultate excepţionale. Anume. Studentul Anului din Europa, nivel universitar – Diana-Patricia Danciu: master în Systems Biology la Universitatea din Cambridge, interesată de modelarea matematică şi computaţională a sistemelor biologice; în vara lui 2013 a făcut parte din grupul de Genomică Statistică la Institutul European de Bioinformatică Cambridge. Studentul Anului din Europa, nivel post-universitar – Mircea Cimpoi: doctorand în inginerie (Computer Vision) la Universitatea din Oxford, lucrează la clasificarea şi descrierea texturilor în limbaj natural. Studentul Anului din America de Nord, nivel universitar – Luca Victor Ilieşiu: studiază fizica la Universitatea Princeton, mai precis cosmologia, analizând modele pentru condiţiile primordiale din universul nostru. („În timpul cercetării mele, am fost susţinut de românii extraordinari din străinătate, care m-au inspirat prin munca lor formidabilă de cercetare. Aşadar, mi-am stabilit un obiectiv – mi-aş dori să pot să reunesc această comunitate într-un institut de studii avansate în România”, a promis cercetătorul.) Studentul Anului din America de Nord, nivel post-universitar – Ioana Literat: a plecat din ţară la 17 ani, ca reprezentantă a României la United World College (Canada), un colegiu internaţional prezidat de Nelson Mandela si de Regina Noor a Iordaniei; după care a primit o bursă de studii la Middlebury College (SUA), unde s-a profilat pe film şi a absolvit cu summa cum laudae; a lucrat apoi în India, coordonând un program educaţional de film şi media pentru copiii din castele marginalizate; acum este doctorandă la University of Southern California, unde studiază modele pedagogice participative şi forme de colaborare artistică online. Studentul Anului de pe Alte Continente – Marius Wamsiedel: doctorand la Universitatea din Hong Kong, unde lucrează la o analiză etnografică de tip comparativ a evaluării morale a pacienţilor în China continentală şi în România; anterior, în ţară, a realizat cercetări inovatoare despre incluziunea minorităţii rome şi reproducerea inter-generaţională a inegalităţii etnice.

Studentul Român Erasmus al Anului – Andra-Maria Buta (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca). Studentul Român Erasmus al Anului – Ana Maria Vîjdea (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca). Studentul Anului în România – Sorina Lupu (Universitatea Politehnică din Bucureşti): a ajuns pentru prima dată la NASA când avea 15 ani şi s-a întors cu două premii; este lidera echipei LOW Gravity, care anul acesta va lansa un experiment de la baza Kiruna, Suedia, în cadrul unui proiect organizat de Agenţia Spaţială Europeană. Premiul Special în Arte – Sînziana Mircea (studentă la Hochschule für Musik und Tanz Köln): pianistă; în timpul studiilor din Germania şi Anglia, a avut recitaluri solo în România, Japonia, Austria, Italia, Germania. 

Şi marele premiu: Studentul Român al Anului din Străinatate – Sonia Cristina Coman, doctorandă în istoria artelor şi arheologie la Universitatea Columbia din New York, unde a absolvit şi studiile masterale, şi licenţiată Magna cum Laudae, în studii vizuale şi de mediu, la Harvard; este plasticiană, poetă şi dramaturgă, cu expoziţii şi montări în varii ţări. 

de notat 

  • Studenţii de la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii de Vest Timişoara s-au clasat în 2013 pe primul loc în Europa Centrală şi de Est, şi pe locul nouă în clasamentul mondial, în cadrul finalei concurs studenţesc World Human Rights Moot Court Competition, organizat de Centrul pentru drepturile omului de pe lângă Universitatea din Pretoria, Africa de Sud. 



Gabriela Pană Dindelegan 

Lingvistă

Pentru o gramatică a limbii române, de referinţă în limba engleză. 

Limba română îi interesează pe lingviştii străini pentru că este considerată o etapă în descifrarea mecanismelor limbilor romanice. După o îndelungată aşteptare, specialiştii acestui domeniu au, din aprilie trecut, o Gramatică a limbii române în engleză, publicată la prestigioasa editură a Universităţii Oxford. Volumul – considerat o premieră absolută în domeniu, graţie anvergurii – a fost coordonat de lingvista Gabriela Pană Dindelegan de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti“. Revizia finală a cărţii a fost făcută de Martin Maiden – cel care în 2012 a înfiinţat lectoratul de română de la Oxford. Atenţie, doar pentru specialişti! 



Mihaela Vrabete 

Expertă în programe de dezvoltare locală  

Pentru aducerea cursurilor de afaceri de la Harvard la Cluj. 

În România există mai multe clustere decât în SUA – rămâne să facă şi profit, eventual prin accesarea fondurilor europene. Un grup de 29 de specialişti şi oameni de afaceri din ţară au putut învăţa primăvara trecută la Cluj cum să dezvolte clustere, alianţe de firme care colaborează pentru crearea de produse competitive, după un program realizat de profesorul Michael Porter, de la Harvard Business School, considerat „cel mai influent gânditor al lumii în ceea ce priveşte competitivitatea” – informa Adevărul. Proiectul de formare, numit „Competitivitate şi Inovare – Firme, Clustere, Dezvoltare Economică”, este afiliat la programul „Microeconomics of Competitiveness”, coordonat de profesorul Porter. „Afilierea este un fel de franciză. Profesorii de la Harvard ne-au transmis, pe baza unui contract şi a unei taxe informaţiile, procedurile, modul de tranfer al cunoştinţelor, standardele de calitate, documentele de curs etc. Specialiştii care predau au fost instruiţi la Harvard şi sunt obligaţi să-şi actualizeze permanent informaţiile. Cursanţii dobândesc cunoştinţe similare cu ce ar învăţa în cadrul programului de la Harvard, doar că îi costa mult mai puţin“, a explicat Mihaela Vrabete, coordonatoarea cursurilor, citată de Adevărul. „Se va realiza un transfer de experienţă pe baza studiilor de caz de la Harvard, din acestea cursanţii învăţând care sunt strategiile de succes, piedicile, paracticile recomandate. În a doua etapă îi sprijinim să realizeze efectiv strategiile, planurile de dezvoltare, soluţiile instituţionale“, a mai explicat doamna Vrabete. De formaţie urbanistă, Mihaela Vrabete are şi o lungă experienţă în programe de dezvoltare locală sau regională: a lucrat în ministerele Dezvoltării şi Transporturilor, a condus Agenţia de Dezvoltare Metropolitană Iaşi; iar acum este consultată la Cluj în materie de parteneriate public-privat-comunitate sau accesare de fonduri, dar şi de „proiecte inovative”. Calitate în care a fost solicitată vara trecută şi de Consiliului Judeţean Maramureş, interesat să relanseze economia judeţului prin înfiinţarea de clustere. Un nume de avut în agendă. 

de notat 

  • Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte din România, anunţa toamna trecută lansarea unui program de... stagii plătite! Programul, de tipul „Graduate Trainee", vizează angajarea absolvenţilor din domeniile chimie, mecanică, automatizări, ecologie şi IT, pe o perioadă determinată – timp în care tinerii trec printr-un program de instruire menit să completeze cu informaţii şi deprinderi practice cunoştinţele teoretice. La finalul perioadei, stagiarii pot fi angajaţi mai departe, în funcţie de rezultatele obţinute în urma pregătirii.
În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite