Te poţi vindeca de stres ?

Puţină adrenalină poate fi plăcută. Vorba aceea: "simţi că trăieşti". Dar când presiunea devine atât de mare, încât simţi că tot organismul ţi-e dat peste cap, e cazul să iei măsuri. Iată ce poţi face.

Avalanşa de responsabilităţi zilnice de acasă şi de la serviciu, datoriile la bancă şi, în general, ritmul ameţitor în care se întâmplă lucrurile îşi pun amprenta asupra organismului nostru. E vorba de cumulul acela de simptome şi de senzaţii reunite sub denumirea generică de stres.

Cum se manifestă „boala modernităţii”

Dacă nu găsim modalităţile potrivite pentru a-l combate, stresul poate să ne îmbolnăvească trupul şi mintea, ajungând chiar să ne schimbe comportamentul. Concret, nu numai că vom resimţi durere, tensiune şi o serie de alte reacţii fizice (ameţeală, slăbiciune, uscăciune a gâtului, senzaţie de nod în gât, respiraţie accelerată, puls mărit etc.), dar vom fi năpădiţi şi de gânduri negative care ne vor schimba perspectiva asupra lucrurilor şi, implicit, comportamentul.

Pe termen lung, stresul neţinut în frâu poate fi una dintre cauzele apariţiei unor probleme serioase de sănătate, precum: hipertensiune, migrenă, ulcer gastric şi duodenal, sindrom de colon iritabil, căderea părului, infertilitate, tulburări menstruale, impotenţă, ejaculare precoce, depresie, anxietate. Iată de ce este important să nu-i subestimăm efecte­le negative şi să găsim cele mai bune modali­tăţi de a-l contracara.

Înarmează-te cu atitudinea potrivită

Te-ai întrebat vreodată cum se face că, deşi nu scapă nimeni de situaţiile presante, unii fac faţă mai bine stresului decât alţii? Ei bine, spun psihologii, o atitudine potrivită şi o abordare corectă în situaţiile-limită sunt de departe cele mai bune metode de a lupta împotriva stresului. Cu alte cuvinte, felul în care reacţionezi este determinat de felul în care priveşti factorul de stres respectiv.

Or, reacţia de genul "luptă sau mori", care a rămas în subconştientul fiecăruia dintre noi din timpurile în care fiecare zi era, la propriu, o probă de supravieţuire, nu ne este de niciun ajutor, dimpotrivă.

De aceea, orice problemă care apare în existenţa de zi cu zi nu trebuie privită ca o problemă de viaţă şi de moarte, ci, mai degrabă, ca o şansă de a dovedi că suntem capabili să-i facem faţă. Astfel, la nivelul percepţiei, poţi transforma o existenţă dominată de stres şi disconfort în una plină de provocări şi de senzaţii.

Ce se întâmplă în creier

Stresul este o reacţie psiho-fizică a organismului generată de agenţi stresori ce acţionează pe calea organelor de simţ asupra creierului. Se pune astfel în mişcare – datorită legăturilor cortico-limbice cu hipotalamusul – o serie de reacţii neuro-vegetative şi endocrine, care afectează întregul organism. 

Creierul  memorează mai rapid emoţiile intense

Cercetătorii americani au identificat un hormon, eliberat în timpul excitărilor emoţionale ale celulelor nervoase, pentru a memora evenimentele.

Descriind creierul ca un mare sistem de circuite, în care fiecare nouă experienţă creează un nou circuit, echipa americană a descoperit că, în timpul emoţiilor foarte intense, hormonul norepinefrina sintetizează sinapse, pentru a crea o nouă cale de memorie.

Testele confirmă că evenimentele care au loc în timpul stărilor emoţionale intense, precum frica, mânia şi bucuria, sunt mult mai uşor reamintite decât întâmplările mai puţin dramatice, creând astfel premisa instalării mai rapide a stresului.

Cum  a  apărut  stresul?

Termenul de „stres” aparţine medicului austriac Hans Hugo Bruno Selye,  despre el, ca „sindrom general de apărare”, vorbindu-se pentru întâia oară în prima jumătate a secolului al XX-lea. Potrivit definiţiei din manualele de psihologie, stresul este „reacţia adversă pe care indivizii o au în faţa tensiunii excesive sau a altor tipuri de solicitări la care sunt supuşi”. Cel mai adesea, stresul este raportat la munca depusă.

Dar şi alţi factori, printre care: schimbarea circumstanţelor sociale, presiunea de conformare unui anumit tip de comportament, conflictul într‑o relaţie, atitudinea celor din jur, lipsurile de orice fel, zgomotul excesiv, schimbările bruşte de temperatură sunt factori de stres. Stresul, ca reacţie a organismului uman, există dintotdeauna, însă preocuparea pentru această problemă e relativ recentă.

Organismul reacţionează în 3 etape

Sindromul general de adaptare a organismului la o situaţie de stres se desfăşoară în trei etape: alarmă, rezistenţă şi epuizare, caracterizate prin modificări fiziologice complexe, centrate pe activarea sistemului hipotalamus-hipofiză-suprarenală şi pe secreţia de hormoni corticoizi. 

Reacţia de alarmă, denumită şi reacţia "luptă sau fugi", este declanşată de anumite reacţii din creier, care determină glanda pituitară (ce dirijează întregul sistem hormonal al organismului) să trimită către glandele suprarenale mesaje chimice prin care le comunică să secrete adrenalină sau alţi hormoni ai stresului.

În cazul reactiei de urgenţă, un stresor foarte puternic este urmat de o fază de şoc, după care urmează faza de contraşoc  Abia apoi se trece la stadiul de rezistenţă la acţiunea agenţilor stresori.

Când eşti într-o situaţie presantă, sunt trei variante în care poţi reacţiona: te mobilizezi pentru a face faţă noii situaţii, încerci să te deresponsabilizezi şi să ieşi din situaţie sau rămâi blocat, neştiind cum să reacţionezi, în timp ce situaţia evoluează. Fiecare tip de atitudine e consumtiv în momentul respectiv, însă atitudinea pozitivă, de mobilizare pentru rezolvarea situaţiei este singura care eliberează. Dacă cineva se află într-o situaţie de criză generată de stres, e bine să îşi găsească preocupări care să intre în armonie cu credinţele sale interioare. Relaţionând cu persoane care împărtăşesc acelaşi sistem de valori, individul nu se va simţi rejectat şi îşi va construi viaţa gândindu-se la ce l-ar face mulţumit peste ani.

Lena Rusti, psiholog psihoterapeut Mentarex Consult tel.: 0720.554.854

Fă-ţi provizii antistres

Complexul de vitamine B contribuie la eliberarea de energie şi la menţinerea sănătăţii sistemului nervos. Le poţi lua din: legume verzi, cartofi, fructe proaspete, germeni de grâu, cereale integrale, ouă, lactate, drojdie, leguminoase (fasole, mazăre, linte), nuci, alune, fructe şi seminţe uscate.

Vitamina C ajută organismul să lupte împotriva infecţiilor şi grăbeşte vindecarea rănilor. O găseşti în fructele proaspete, în mod special citrice, în coacăze negre, sucuri de fructe şi legume proaspete.

Zincul creşte rezistenţa la infecţii şi are efect cicatrizant. Se găseşte în: ficat, carne roşie, gălbenuş de ou, cereale integrale, peşte, fructe de mare (crustacee, stridii).

Carbohidraţii cu eliberare lentă furnizează energie pentru întreaga zi şi au efect calmant. Se găsesc în cerealele integrale, leguminoase, cartofi dulci.

5 tehnici rapide pentru relaxare

1 Încurajează-te cât mai des

Stresul poate lovi oricând. Ca să-i faci faţă, pregăteşte-ţi o serie de propoziţii „magice” pe care să le spui cu voce tare când te simţi depăşit. Iată câteva exemple:

„Nu am nimic de rezolvat chiar acum” „Cel mai important lucru pe care îl pot face acum e să mă relaxez”; „Nu sunt nevoit să
merg nicăieri chiar acum”. Pentru ca acestea să aibă efect, e foarte important să le zici cu voce tare şi să conştientizezi ceea ce spui. Aşa, starea mentală care a permis stresului să te acapareze va dispărea.

2 Numără până la zece

Simpla amânare de reacţie în faţa stresului îi va diminua acestuia impac­tul. De aceea, când un factor de stres îţi disturbă rutina zilnică, nu răspunde imediat, ci lasă-i organismului un răgaz să‑şi pregătească reacţia.

De exemplu, nu răspunde imediat la telefonul care te distrage de la munca ta, ci permite-ţi un răgaz în care să inspiri şi să expiri profund de câteva ori. La fel, înainte de a intra în biroul şefului pentru o discuţie care te tensionează, numără până la zece şi respiră adânc.

3  Lasă-te distras

Te afli în faţa unei probleme destul de presante, dar căreia nu-i găseşti rezolvare, deşi ţi-ai tot stors mintea în căutarea unor soluţii? Detaşează-te şi lasă-ţi gândul să-ţi zboare aiurea. Să nu te miri dacă nu va trece prea mult şi vei găsi rezolvarea. Schimbările de perspectivă sunt mai totdeauna productive în cazul unui blocaj.

4 Trimite-ţi gândul în vacanţă

Nu în toate momentele când te simţi obosit şi copleşit de sarcinile de serviciu îţi permiţi să-ţi iei o vacanţă în adevăratul sens al cuvântului. Însă îţi poţi trimite pentru câteva momente gândul în vacanţă. Retrage-te într-un colţ mai linişit (sau ascultă în căşti o melodie relaxantă), închide ochii şi imaginează-ţi că te plimbi pe malul mării. Câteva minute de visare îţi vor fi de ajuns ca să te întorci la treabă cu forţe noi.

5  Renunţă la negaţii

Memorează câteva afirmaţii pe care să le spui cu voce tare în momentele când te simţi depăşit de situaţie. Nu trebuie să fie ceva prea complicat, pot fi nişte propoziţii simple de genul: „Pot face faţă situaţiei”, „O sa găsesc până la urmă o soluţie”, „M‑am mai descurcat în situaţii similare”. Important este să conştientizezi şi să crezi ceea ce spui.

Alte lucruri utile împotriva stresului

Apelează la virtuţile masajului. Adrenalina secretată de organism în condiţii de stres produce încordare şi tensiune. Masajul (fie şi numai câteva de minute de masaj al cefei sau al tâmplelor) te va relaxa şi vei scăpa de senzaţia de corset dată de stres.

Ascultă muzică de relaxare, te va transpune în altă lume, departe de grijile care te presează.

Nu exagera cu stimulentele (cafeaua, alcoolul, ciocolată), nu vei face decât să-ţi suprasoliciţi organismul.

Fă o baie caldă. În condiţii de stres, circulaţia către extremităţi este redusă. Apa caldă va stimula circulaţia în aceste zone şi va ajuta organismul să se relaxeze. Poţi încerca şi cu nişte comprese calde pe mâini şi picioare.

 Râzi cât mai des. În acest fel te vei descărca de adrenalina în exces.

Practică un sport. Sportul este cea mai bună metodă de a combate stresul.

Bea cât mai multă apă. Astfel vei elimina toxinele acumulate pe fondul surmenajului.

Bine de ştiut

…stresul poate fi pozitiv (eustres) sau negativ (distres)?

Eustresul („stresul pozitiv”) are efecte benefice asupra organismului uman şi apare în cazul în care agenţii stresori declanşează stări pozitive (bucurie intensă, râs, extaz), iar acestea se repercutează pozitiv asupra organelor şi aparatelor organismului.

Eustresul mai apare în cursul unor stări emoţionale pozitive cuplate cu efort fizic moderat (actul sexual, gimnastica,  jogging-ul). Repetarea frecventă a eustresurilor contribuie la creşterea imunităţii, devenind o premisă a longevităţii.

Distresul („stres psihic negativ”) este însă patologic. El produce, de obicei, suferinţă, ca urmare a contactului cu un agent stresor.

Sunt recunoscute pentru calităţile lor plante precum: passiflora, sunătoarea, hameiul (conuri), levănţica, melissa, teiul, valeriana. Datorită efectului lor sedativ, e bine ca aceste plante să fie administrate înainte de culcare. Ziua, se folosesc cu prudenţă, deoarece pot diminua reflexele. Plantele antistres pot fi administrate sub formă de ceaiuri (se bea o cană în timpul zilei şi o cană la culcare), sub formă de tincturi (10-15 picături ziua şi 20-30 picături seara) sau sub formă de comprimate, 1-2 capsule ziua şi 1 capsulă seara, la culcare. Efecte foarte bune au şi preparatele hidroalcoolice ce conţin ginseng siberian, lucernă şi muguri de stejar, cu acţiune tonică şi antiastenică. Se iau câte 30 de picături de 2-3 ori/zi, diluate în apă, în cure de 2-3 săptămâni. Nu se recomandă persoanelor cu hipertensiune arterială.

Dr. Ruxandra Constantina, medic de familie, competenţă în apifitoterapie Centrul Biolumimedica