Summit istoric la Haga. Mesajul ferm aș secretarului general al NATO: „Alianța nu are nicio opțiune de neparticipare” la cheltuielile pentru apărare
0Șeful alianței militare NATO, Mark Rutte, a avertizat luni că nicio țară nu poate fi scutită de la nouă creștere masivă a cheltuielilor pentru apărare și că progresele pe care le va realiza fiecare dintre ele în direcția atingerii noii ținte vor fi revizuite peste patru ani, relatează AP.
La summit-ul care începe marți în Olanda, liderii NATO sunt așteptați să aprobe obiectivul de a cheltui 5% din PIB pentru securitate, astfel încât să poată îndeplini planurile de apărare ale alianței.
„NATO nu are nicio opțiune de neparticipare și nu încheie acorduri separate”, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, reporterilor de la Haga. „Este esențial ca fiecare aliat să își asume partea sa echitabilă de povară.”
Totuși, Spania a declarat că a ajuns la un acord cu NATO pentru o derogare de la obiectivul de 5%, în timp ce președintele american Donald Trump a spus că ținta nu ar trebui să se aplice Statelor Unite, ci doar aliaților săi.
Anunțând duminică decizia Spaniei, prim-ministrul Pedro Sánchez a declarat că angajamentele privind cheltuielile din comunicatul final al summitului NATO - un text de o pagină, - nu va mai conține sintagma „toți aliații”.
Acest fapt ridică întrebări cu privire la cerințele asupra cărora ar putea insista și alți membri ai alianței, precum Belgia, Canada, Franța și Italia, care, de asemenea, s-ar confrunta cu dificultăți în a majora aceste cheltuieli cu miliarde de dolari. Rutte însuși a admis faptul că, pentru unele țări, atingerea unui prag de 5% va fi „încă un drum lung de parcurs”.
Vineri, Trump a insistat că SUA și-a susținut aliații multă vreme și că acum e rândul lor. „Nu cred că ar trebui să facem asta, dar cred că ei ar trebui”, a spus el. „NATO va trebui să se ocupe de Spania”.
Trump a nominalizat și Canada drept o țară care cheltuie puțin.
Noile obiective ale NATO
Obiectivul de 5% este alcătuit din două părți. Aliații ar fi de acord să majoreze cheltuielile exclusiv pentru apărare la 3,5% din PIB, față de obiectivul actual de cel puțin 2%, pe care 22 din cele 32 de țări l-au atins până în acest moment. De asemenea, ar fi luați în calcul și banii cheltuiți pentru înarmarea Ucrainei.
Un procent suplimentar de 1,5% ar include modernizarea drumurilor, podurilor, porturilor și aerodromurilor care să permită o desfășurare în condiții optime a trupelor, măsuri pentru contracararea atacurilor cibernetice și hibride și pregătirea societăților pentru conflicte viitoare.
Al doilea coș de cheltuieli ar fi probabil o sarcină mai ușor de atins pentru majoritatea națiunilor, inclusiv pentru Spania. Pe de altă parte, procentul de 3,5% pentru cheltuielile propriu-zise reprezintă o provocare uriașă.
Anul trecut, Spania a alocat 1,28% din PIB bugetului său militar, conform estimărilor NATO, cel mai mic buget din cadrul alianței. Sánchez a declarat că Spania va putea să își respecte angajamentele față de NATO cheltuind 2,1% din PIB pentru a acoperi nevoile de apărare.
Spania se numără, de asemenea, printre cei mai modești furnizori europeni de arme și muniții către Ucraina, potrivit Institutului Kiel, care monitorizează acest tip de sprijin. Se estimează că această țară a trimis ajutor militar în valoare de aproximativ 800.000 de euro (920.000 de dolari) de la invadarea Rusiei în 2022.
Dincolo de provocările economice ale Spaniei, Sánchez se confruntă și cu alte probleme. Se bazează pe partide mici pentru a guverna, iar cercul apropiat și membri familiei sunt prinși în scandaluri de corupție. Totodată, premierul spaniol este supus unei presiuni tot mai mari pentru a convoca alegeri anticipate.
De ce este necesară creșterea cheltuielilor
Țările europene, în majoritatea lor, apreciază că războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă o amenințare existențială pentru propria populație. Moscova a fost acuzată de intensificarea actelor de sabotaj, a atacurilor cibernetice și a incidentelor de bruiaj ale GPS-ului. Liderii europeni își pregătesc deja cetățenii pentru posibilitatea unor astfel de incidente.
Planurile alianței pentru apărarea Europei și Americii de Nord împotriva unui atac rusesc necesită investiții de cel puțin 3%, au declarat experții NATO. Toți cei 32 de aliați au aprobat aceste planuri. Fiecărei țări i-au fost atribuite „ținte de capabilitate” pentru a-și îndeplini rolul.
Ministrul spaniol de externe, José Albares, a declarat luni că „dezbaterea nu trebuie să se concentreze pe un procent brut, ci pe capacități”. El a spus că Spania „poate atinge capacitățile stabilite de organizație doar cu o participare de 2,1%”.
Țări mult mai apropiate de Rusia, Belarus și Ucraina au convenit să atingă obiectivul, alături de Germania, Norvegia, Suedia și Olanda, care găzduiesc summitul de două zile care începe marți.
Olanda estimează că planurile de apărare ale NATO ar obliga-o să dedice cel puțin 3,5% cheltuielilor pentru apărare. Aceasta înseamnă găsirea a 16 până la 19 miliarde de euro suplimentari (18 până la 22 de miliarde de dolari).
Stabilirea unui termen limită
Mulți aliați nu au atins încă obiectivul anterior de 2%, stabilit în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea a Ucrainei. Așadar, este necesar stimulentul reprezentat de un termen limită.
SUA insistă că nu poate fi vorba doar de un angajament fără termen și că un orizont de 10 ani este prea îndepărtat. Cu toate acestea, Italia spune că are nevoie de 10 ani pentru a atinge obiectivul de 5%.
Inițial s-a propus 2032 drept termen-limită, dar este de așteptat ca aliații să convină asupra anului 2035. O evaluare oficială a progreselor va fi probabil efectuată la începutul lui 2029.
„NATO este absolut convinsă că Spania va trebui să cheltuiască 3,5%”, a declarat Rutte. „Fiecare țară va raporta acum în mod regulat ce face în ceea ce privește cheltuielile și atingerea obiectivelor. Așadar, vom vedea. Și oricum, va exista o revizuire în '29.”
Se încarcă comentariile...
