Secretarul general al NATO cere statelor membre să-şi respecte angajamentele şi să aloce doi la sută din PIB pentru apărare

Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut din nou joi mai multe eforturi din partea statelor membre, care nu ating standardul de doi la sută din PIB pentru cheltuielile de apărare, subliniind totodată că tendinţa de scădere a bugetelor militare a încetat în cele mai multe ţări.

Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din Alianţa Atlantică au decis la summitul din Ţata Galilor din 2014 să nu se reducă cheltuielile de apărare, să crească investiţiile pe măsură ce economiile îşi revin şi să aloce mai mult pentru echipamente moderne.

"După mulţi ani de reduceri drastice ale cheltuielilor pentru apărare, şi la un an după ce au făcut un astfel de angajament, reducerile s-au oprit practic în majoritatea ţărilor europene NATO  În 2015, acestea au fost aproape de zero ", cu o reducere totală de 3,3%, a declarat, Jens Stoltenberg prezentând presei, la Bruxelles, " raportul anual "de activitate. "Imaginea este amestecată, dar imaginea este mai bună", a spus şeful Alianţei Nord-Atlantice.

Potrivit acestuia, cinci aliaţi respectă astăzi angajamentul de alocare a cel puţin 2% din PIB pentru apărare.

Nu toate marile state europene urmează însă această linie. Marea Britanie, Franţa şi Italia şi-au redus bugetele de apărare anul trecut, tăierea cea mai masivă, de 12,4%, operând-o guvernul de la Roma.

Reduceri ale cheltuielilor de apărare au avut şi SUA şi Canada. Statele Unite au furnizat totuşi 72% din bugetul de apărare total al NATO pe 2015. Washingtonul şi-a exprimat în mod repetat nemulţumirea legată de faptul că trebuie să acopere o parte disproporţionată din aceste cheltuieli. 

În 2015, şaisprezece aliaţi au revizuit în sus cheltuielile pentru apărare în termeni reali, comparativ cu 2014, şi doisprezece dintre ei au crescut procentul din PIB alocat acestor cheltuieli. 

SUA au cerut ajutor NATO în lupta cu Statul Islamic

Jens Stoltenberg a  mai declarat joi că SUA au solicitat Alianţei Nord-Atlantice ajutor în lupta cu gruparea Statul Islamic (SI) prin detaşarea unor avioane de supraveghere AWACS, relatează Reuters. 

 „Am primit o solicitare de la SUA să asigurăm sprijin pentru eforturile coaliţiei, să-i ajutăm cu avioane de supraveghere AWACS, iar acum analizăm această cerere“, a declarat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă.

 NATO nu este implicată direct în lupta împotriva jihadiştilor grupării SI în Siria şi Irak, unde o coaliţie condusă de SUA care include cele 28 de membre ale Alianţei Nord-Atlantice lansează lovituri aeriene în sprjinul trupelor locale care acţionează la sol.

Jens Stoltenberg a spus că miniştrii apărării din statele NATO vor discuta solicitarea SUA la reuniunea lor de la începutul lui februarie, deşi nu există un termen-limită pentru luarea unei decizii.

Avioanele Airborne Warning and Control System (AWACS) monitorizează spaţiul aerian într-o zonă de peste 400 km şi schimbă informaţii prin intermediul unor legături digitale.

NATO a trimis deja avioane AWACS în Turcia pentru a consolida apărarea aeriană a acestei ţări la frontiera cu Siria. Nu se ştie până în prezent dacă aceste avioane vor fi folosite în mai multe scopuri, notează Reuters. 

Dezastru în armata germană; echipamente vechi şi militari suprasolicitaţi

În urma alocării de trupe în teatrele de operaţiuni care se întind din Siria până în Afganistan şi Mali, oficialii din Bundestag susţin că armata germană şi-a atins limitele.

Armata este suprasolicitată şi subfinanţată în urma angajării trupelor în misiuni împotriva jihadiştilor şi de supraveghere a refugiaţilor primiţi în Germania, a explicat Hans Peter Bartels, comisar parlamentar pentru forţele armate, citat de revista Defense News.

În plus, militarii germani reclamă tot mai des defecţiuni ale echipamentelor, din punctul de vedere al lui Bartels acesta fiind „un moment de răscruce care arată că s-a atins limita capacităţii de intervenţie”.

În ultimii 25 de ani, trupele Bundeswehr au scăzut de la 600.000 de soldaţi la mai puţin de 180.000 de militari recrutaţi pe bază de voluntariat.

„Trupele noastre sunt obosite. Ne lipsesc prea multe”, a reclamat parlamentarul Social-Democrat, care a cerut şi o creştere substanţială a bugetului alocat Apărării.

Politica de austeritate aplicată în ultimii ani de cabinetul Angelei Merkel şi-a spus cuvântul şi în privinţa reducerii cheltuielilor din sectorul de Apărare.

Acest lucru pare să pună în pericol procesul de pregătire a militarilor germani, organizarea exerciţiilor şi derularea în bune condiţii a misiunilor, a explicat Bartels, cunoscut în cercurile politice de la Berlin drept „avocatul soldaţilor”.

Arme noi, costuri noi

Ministrul Apărării, Ursula von der Leyen, vrea să impulsioneze rolul armatei germane în misiunile internaţionale şi şi-a anunţat intenţia de a propune un nou plan de investiţii în echipamente militare moderne.

Conform presei germane, care citează surse din interiorul coaliţiei de guvernare, Leyen intenţionează să aloce 130 de miliarde de euro până în 2030 pentru dotări de ultimă oră ale forţelor militare germane şi dezvoltarea industriei de Apărare.

Un alt parlamentar german, membru în comisia de buget, Tobias Linder, crede că proiectul actualului ministrul al Apărării are destule neajunsuri.

Din calculele sale, transpunerea în practică a acestui plan ar necesita taxe suplimentare de 50 de euro aplicate fiecărui german şi eliminarea plafoanelor limită la achiziţii de echipament militar impuse de predecesorul lui Leyner.

În prezent, militarii germani sunt prezenţi în nordul Irakului unde antrenează şi înarmează miliţiile kurde care luptă împotriva Statului Islamic.

Piloţi nemţi efectuează şi misiuni de recunoaştere în Siria cu avioane Tornado şi alimentează în zbor avioanele de luptă ale coaliţiei internaţional cu ajutorul aeronavelor cisternă A130.

O fregată a marinei germane este prezentă în zona de est a Mediteranei pentru a escorta şi asista portavionul francez Charles de Gaulle. Alţi 500 de soldaţi vor fi trimişi să înlocuiască trupele franceze din Mali, în cadrul unei misiuni NATO.

Însă, prezenţa trupelor germane în teatrele de luptă de pe glob este serios pusă la încercare de gravele defecţiuni tehnice ale echipamentului de luptă. Infanteriştii, de exemplu, se plâng de rateurile pe care puşca de asalt G36 le dă la temperaturi ridicate.

Piloţii nemţi reclamă că nu pot efectua zboruri de recunoaştere pe timp de noapte cu avioanele Tornado din cauza problemelor de vizibilitate cauzate de displayurile luminoase ale ceasurilor de bord, care îi orbesc când trag vizorul de vizibilitate nocturnă al căştii de zbor.

Consiliul NATO-Rusia nu este abandonat

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a confirmat joi că Alianţa are în vedere organizarea unei reuniuni a Consiliului NATO-Rusia, instanţă de dialog care nu a mai fost activată din iunie 2014 în urma crizei din Ucraina, relatează AFP. 

 "Examinăm posibilitatea de a organiza o reuniune a Consiliului NATO-Rusia", a declarat Stoltenberg, într-o conferinţă de presă la sediul din Bruxelles al Alianţei.

Potrivit AFP, el a confirmat astfel o informaţie potrivit căreia ambasadorii celor 28 de state membre mizează pe desfăşurarea unei asemenea reuniuni la sfârşitul lui februarie sau începutul lunii martie.

"Nu a fost luată o decizie finală, însă vom discuta şi cu delegaţia rusă la NATO şi vom hotărî apoi data la care vom organiza această reuniune", a menţionat Stoltenberg.

El a ţinut să precizeze că Alianţa "nu a suspendat niciodată" Consiliul NATO-Rusia şi nici nu a închis canalele de dialog politic, chiar dacă a încetat orice cooperare concretă cu Moscova după ce aceasta a anexat Crimeea în martie 2014.

Potrivit lui Stoltenberg, acest gen de dialog are ca scop evitarea unor neînţelegeri sau incidente, pe fondul intensificării activităţii militare a Rusiei atât în flancul estic al Alianţei, deasupra statelor baltice, cât şi în flancul sudic, în Siria. El a amintit, în context, incidentul din noiembrie 2015, când aviaţia militară turcă a doborât un avion de luptă rusesc care ar fi încălcat spaţiul aerian al ţării.

Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier face presiuni de mai bine de un an pentru reluarea dialogului cu Moscova în cadrul Consiliului NATO-Rusia, lovindu-se până acum de opoziţia unei majorităţi de state membre.

În decembrie, pe fondul unei apropieri de Moscova în vederea unei soluţii la criza siriană, şeful diplomaţiei americane John Kerry s-a raliat ideii, la care au aderat apoi toate ţările occidentale, înlăturând opoziţia ţărilor est-europene din NATO, adepte ale unei linii dure faţă de Rusia în criza din Ucraina.

"Ştim că ne aşteaptă ani, decenii chiar, de tensiuni cu Rusia", a explicat un diplomat pentru AFP, subliniind că "trebuie găsit un modus vivendi pentru ca lucrurile să nu degenereze". 

Ameninţări diverse

„Anul trecut ne-a arătat cum lipsa de securitate din afara spaţiului NATO poate afecta direct sistemul nostru de securitate. Acest lucru s-a văzut în atacurile teroriste derulate în mai multe oraşe din ţări membre ale Alianţei şi în criza refugiaţilor din Europa.

Ne-am confruntat, de asemenea, cu acţiuni continue ale Rusiei în Ucraina şi cu o recentă creştere a prezenţei militare ruseşti în Siria. În acelaşi timp însă, anul trecut a arătat şi că NATO este pregătită să răspundă”, a precizat Jens Stoltenberg.

Oficialul a apreciat că nivelul cheltuielilor făcute de Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic în prezent este cel mai ridicat de la încheierea Războiului Rece, alianţa întărindu-şi considerabil poziţia în Europa de Est şi construind o nouă forţă de reacţie rapidă.

„Efectivele Forţei de Răspuns NATO s-au triplat, ajungând la 40.000 de soldaţi, iar nucleul acestei forţe este reprezentat de noile trupe din cadrul Spearhead Force.

Aceasta este de acum operaţională şi poate fi relocată oriunde în lume în termen de doar câteva zile. Eu am fost impresionat atunci când i-am văzut în cadrul exerciţiului derulat în Polonia”, a menţionat oficialul NATO.

Stoltenberg a menţionat că Alianţa îşi îndreaptă atenţia înspre flancul sudic al Europei, acolo unde Turcia este prinsă între conflictul sirian desfăşurat la graniţele sale şi o relaţie tensionată cu Rusia.

În acelaşi timp, ţările din estul şi sud-estul Europei beneficiază de 8 unităţi NATO integrate în structurile defensive naţionale, cu rol de planificare, formare şi întărire a armatelor acestor state.

Risc major de securitate

Riscurile de securitate întâlnite în spaţiul euro-atlantic sunt cele mai mari din ultimele decenii, a avertizat secretarul general NATO, menţionând printre altele: ameninţarea terorismului, războiul hibrid întreţinut de Rusia şi noul front de luptă din domeniul securităţii cibernetice.

Punctele vulnerabile de pe harta globului sunt Afganistanul, unde conducerea Alianţei a decis să menţină o colaborare cu forţele guvernului local până în 2020, Tunisia, care de asemenea a fost transformată în aliat regional NATO, şi ţările din vestul Peninsulei Balcanice.

Încep negocierile cu Moldova

Din februarie, oficialii NATO şi cei ai guvernelor de la Chişinău, Kiev şi Tbilisi vor începe negocierile pe tema procesului de aderare la NATO.

„Negocierile de accedere vor începe la mijlocul lunii februarie. În partea de est susţinem în continuare Moldova, Ucraina şi Georgia să reziste presiunilor externe.

Ajutăm în diverse moduri aceste ţări să-şi întărească propriile capacităţi de apărare, să-şi modernizeze instituţiile şi să accelereze procesul de reforme”, a precizat oficialul NATO.

O nouă strategie a Alianţei ar putea fi decisă în urma summit-ului programat în vara acestui an la Varşovia.

„Vom stabili la Varşovia care sunt paşii următori pentru întărirea capacităţii de apărare şi contracararea ameninţărilor.

Vom decide şi asupra echilibrului corect referitor la înaintarea noastră în est şi capacitatea Alianţei de a-şi consolida structurile”, a subliniat Jens Stoltenberg.