Răzbunarea Chinei după sancţiunile impuse de UE, Marea Britanie, SUA şi Canada. Bejingul îşi vărsă nervii pe companiile occidentale

0
0
H&M china

China a decis să boicoteze produsele H&M, după ce compania suedeză de îmbrăcăminte s-a angajat să nu mai cumpere bumbac din provincia chineză Xinjiang, după acuzaţiile despre munca forţată şi epurarea etnică la care sunt supuşi minoritarii uiguri din regiune. Premierul Suediei şi-a exprimat în acest caz susţinerea faţă de producătorul de haine.

„Cred că este foarte bine când companiile îşi asumă responsabilitatea pentru condiţiile de muncă ale salariaţilor peste tot în lume, pentru ca salariaţii să fie trataţi cu respect”, a declarat premierul Suediei Stefan Löfven.

În acelaşi timp, şeful Executivului suedez a îndemnat la o relaţie echilibrată cu China. „Vrem să avem un bun dialog şi bune schimburi cu China. China este o ţară mare şi importantă”, a adăugat el.

După publicarea unor studii asupra muncii forţate la care sunt supuşi uigurii în regiunea Xinjiang, mai multe companii de pret-a-porter, printre care cea suedeză H&M, americană Nike, germană Adidas sau japoneză Uniqlo, s-au angajat anul trecut, în comunicate, să boicoteze bumbacul din Xinjiang.

UE, Marea Britanie, SUA şi Canada au impus sancţiuni împotriva Chinei în legătură cu tratamentul aplicat uigurilor.

Principalele platforme de comerţ online din China au retras produsele H&M de la vânzare

După aplicarea sancţiunilor, China şi-a vărsat furia pe companiile occidentale Nike şi H&M.

H&M şi-a văzut miercuri produsele retrase de pe principalele site-uri chineze de vânzare online, chiar dacă cele circa 500 de magazine ale sale au rămas deschise.

Canalul CCTV care aparţine statului a spus că H&M a „calculat greşit” încercând să fie un „erou al dreptăţii” şi că „trebuie să plătească un preţ mare pentru acţiunile sale greşite”.

H&M China a postat miercuri o declaraţie pe Weibo spunând că „respectă consumatorii chinezi ca întotdeauna” şi că „nu susţine nicio poziţie politică”.

Până miercuri seară, cel puţin trei mari platforme chineze de comerţ online – Pinduoduo, JD.com şi Tmall – au retras produsele H&M de la vânzare, potrivit rapoartelor.

H&M, al doilea retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial, îşi asigură mai mult de 5% din cifra sa de afaceri în China, unde se află aproape 10% dintre magazinele sale.

În plus, unul dintre subiectele de iritare din relaţiile Suediei cu Beijingul a fost în ultimele luni interzicerea de către autoritatea suedeză în domeniul telecomunicaţiilor a accesului gigantului chinez Huawei la licitaţia pentru echipamente 5G în Suedia, în numele securităţii naţionale.

Washingtonul condamnă sancţiunile ''nefondate'' ale Beijingului împotriva unor responsabili americani

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a denunţat sâmbătă sancţiunile "nefondate" adoptate de China împotriva a doi responsabili americani în dosarul uigurilor, subliniind că acest lucru va face să crească "atenţia internaţională" asupra "genocidului" din provincia Xinjiang, notează AFP.

"Tentativele Beijingului de a intimida şi a reduce la tăcere pe cei care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale nu fac decât să contribuie la creşterea atenţiei internaţionale asupra genocidului şi a crimelor împotriva umanităţii care sunt în curs de desfăşurare în Xinjiang", a declarat Antony Blinken într-un comunicat.

China a anunţat sâmbătă că va adopta sancţiuni împotriva a doi americani, unui canadian şi unei comisii parlamentare canadiene pentru drepturile omului, ca răspuns la sancţiunile impuse săptămâna aceasta de către Statele Unite şi Canada în legătură cu tratamentul aplicat de Beijing minorităţii uigure.

Uniunea Europeană, Marea Britanie, Canada şi Statele Unite au adoptat luni sancţiuni împotriva mai multor membri ai ierarhiei politice şi economice din Xinjiang, iar China a răspuns adoptând sancţiuni împotriva unor personalităţi europene şi britanice.

"Ne solidarizăm cu Canada, Marea Britanie, UE şi alţi parteneri şi aliaţi din întreaga lume, solicitând Republicii Populare Chineze să pună capăt încălcării drepturilor omului şi abuzurilor împotriva uigurilor majoritar musulmani şi a membrilor altor grupuri etnice şi religioase minoritare din Xinjiang şi să elibereze persoanele reţinute arbitrar", a declarat secretarul de stat american. 

Uigurii fac apel la secretarul de stat american Blinken să ceară Chinei închiderea lagărelor din Xinjiang

Cel mai mare grup de reprezentanţi ai uigurilor în exil i-au scris secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, cu rugămintea de a cere Chinei să închidă lagărele din provincia Xinjiang, transmite Reuters.

Conform unor activişti şi experţi ai ONU, în nord-vestul Chinei sunt ţinuţi în lagăre circa un milion de musulmani uiguri şi de alte etnii turcice.

Şeful diplomaţiei franceze Jean-Yves Le Drian a declarat că ''sterilizările forţate'' şi ''detenţiile în masă'' de etnici uiguri în lagăre chineze sunt ''atestate'', ceea ce Beijingul neagă, informează AFP.

"Sterilizările forţate, abuzurile sexuale din lagăre, dispariţiile, detenţiile în masă, munca forţată, distrugerea patrimoniului cultural începând cu locurile de cult, punerea sub supraveghere a populaţiei, toate acestea sunt atestate", a spus Le Drian în Senat.

Potrivit unor studii ale unor institute australian şi americane, cel puţin un milion de uiguri, minoritate turcofonă şi majoritar musulmană, au fost închişi în lagărele din Xinjiang (nord-vest).

Autorităţile chineze afirmă că au construit "centre de formare profesională" pentru a ajuta populaţia şi a o îndepărta de extremism, în această regiune aflată sub înaltă supraveghere după atentate islamiste.

Ministrul de externe francez a cerut din nou ca o "misiune imparţială, independentă şi transparentă de experţi internaţionali să se poată deplasa în Xinjiang cât mai repede posibil, sub responsabilitatea Înaltului Comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet".

De asemenea, el le-a cerut din nou companiilor franceze să dea dovadă de "cea mai mare vigilenţă" în faţa riscurilor "de atingeri grave la adresa drepturilor fundamentale" ale uigurilor în uzinele chineze care îi angajează.

Franţa aşteaptă ca Beijingul să-şi respecte angajamentul de a subscrie la convenţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) împotriva muncii forţate, asumat în timpul încheierii acordului controversat asupra investiţiilor încheiat cu UE în decembrie, a insistat Jean-Yves Le Drian.

Acordul cu privire la investiţii a fost încheiat la sfârşitul lunii decembrie după ani de negocieri. El urmăreşte să garanteze întreprinderilor un cadru stabil pentru comerţ şi investiţii pe pieţele europeană şi chineză. Considerat drept o victorie diplomatică pentru Beijing, acordul a fost criticat de organizaţiile neguvernamentale. Bruxellesul se apără, subliniind că a obţinut de la China să se angajeze să facă mai multe eforturi pentru aprobarea convenţiilor Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) asupra muncii forţate.

Pe 24 februarie, ministrul francez a denunţat, în timpul unei intervenţii la Consiliul ONU pentru drepturile omului, un "sistem de represiune instituţionalizat" al Chinei împotriva uigurilor. 

În lume


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri