Primul om care a traversat înot Marea Roșie: cum a evitat rechinii
0Lewis Pugh, un înotător de anduranță din Regatul Unit, este obișnuit să abordeze condițiile extreme în unele dintre cele mai îndepărtate oceane ale lumii.
După ce a înotat anterior în cele mai reci ape din lume, pentru cea mai recentă provocare Lewis Pugh a mers la extrema opusă.
Când a devenit prima persoană care a traversat Marea Roșie luna trecută – o experiență care a durat 16 zile și l-a văzut întâmpinând valuri uriașe, canale de transport aglomerate și o viață marină extraordinară – Pugh s-a chinuit împotriva a ceea ce a fost de departe cel mai cald ocean pe care l-a experimentat vreodată, potrivit CNN.
În timp ce soarele îi bătea pe spate și temperatura apei se strecura uneori peste 30 de grade Celsius,, Pugh s-a trezit că luptă cu epuizarea și deshidratarea – chiar și atunci când s-a limitat la înotul în cele mai răcoroase momente ale zilei.
„Este o provocare semnificativă”, spune el pentru CNN Sport, „și provocarea vine pentru că cineva se simte atât de slab și lipsit de energie”.
Pugh, un înotător de anduranță din Regatul Unit, este obișnuit să abordeze condițiile extreme în unele dintre cele mai îndepărtate oceane ale lumii.
Dar maratonul de înot de la insula Tiran din Arabia Saudită până la Hurghada din Egipt a reprezentat o mulțime de dificultăți, nu în ultimul rând pentru că a implicat țeserea traficului maritim în Golful Suez - porțiunea de apă care leagă Canalul Suez de Marea Roșie.
Și dacă negocierea unui flux constant de petroliere și containere de marfă nu a fost suficient de problematică, Pugh a fost, de asemenea, lovit de valuri mari în cea mai mare parte a înotului.
În total, a parcurs o distanță de aproximativ 76 de mile (123 de kilometri) în perioada 11-26 octombrie, înotând între 3,5 și 7,5 mile în fiecare zi.
„Corpul meu este cu adevărat, foarte zdruncinat”, spune Pugh, la aproximativ o săptămână după ce am terminat înotul. „În fiecare zi, aceste valuri se prăbușeau împotriva mea... Pur și simplu îmi răsucea corpul înapoi și înainte, înapoi și înainte.”
Înotătorul s-a confruntat cu riscul de a întâlni un rechin, din cele aproximativ 40 de specii diferite în Marea Roșie, potrivit lui Pugh; cele mai periculoase sunt ciocanele, vârfurile albe oceanice, vârfurile negre oceanice și rechinii tigru.
Ca protecție, partea de dedesubt a bărcii de sprijin a lui Pugh a fost echipată cu un dispozitiv electronic capabil să respingă rechinii pe o rază de patru metri.
Dar viața de mare la care Pugh a fost martor de aproape l-a marcat prin frumusețea ei.
„Când înoți peste aceste recife de corali, este absolut incredibil, deoarece culorile sunt atât de vibrante – galbenul, violetul, verdele și apoi toată viața sălbatică care trăiește în ele”, spune el.
Pentru secțiunile de înot, lui Pugh i s-au alăturat înotătoarea în apă deschisă Mariam Saleh Bin Laden – care a devenit prima arabă, prima saudită și prima femeie care a înotat din Arabia Saudită în Egipt – și înotătoarea egipteană Mostafa Zaki.
Scopul înotului a fost acela de a pune în lumina reflectoarelor recifele de corali din lume, care găzduiesc cele mai vibrante ecosisteme marine ale pământului și starea lor precară pe fondul crizei climatice.
Oamenii de știință au prezis că aproximativ 70% până la 90% din toți coralii vii vor dispărea în următorii 20 de ani în fața creșterii temperaturii mării.
Conform descoperirilor unei agenții guvernamentale australiene, publicate la începutul acestui an, încălzirea apelor a provocat deja albirea coralilor în 91% dintre recifele cercetate de-a lungul Marii Bariere de Corali.
Pugh, o figură de top în protecția marinei în calitate de Patron al Oceanelor ONU, spune că fauna sălbatică și coralii din Marea Roșie s-au adaptat la temperaturile ridicate ale apei de-a lungul a mii de ani, făcându-l adăpostul unora dintre cei mai rezistenți corali din lume.
Dar alte locuri spun o poveste diferită.
„Am înotat în urmă cu câțiva ani pe lățimea Maldivelor – un grup de insule în mijlocul Oceanului Indian – și îmi amintesc că tocmai înotam peste aceste recife de corali și au fost absolut incredibile”, spune Pugh.
„M-am întors 10 ani mai târziu. Apa se ridicase; temperatura apei crescuse doar puțin; animalele aproape dispăruseră, iar acel coral era complet alb, albit, mort.”
Săptămâna aceasta, Pugh a călătorit la summitul climatic COP27 de la Sharm El-Sheikh, Egipt – o locație pe lângă care a trecut în timpul înotului său peste Marea Roșie.
Acolo, el intenționează să vorbească cu liderii lumii despre gravitatea crizei climatice și despre ce înseamnă aceasta pentru viitorul planetei – la fel cum a făcut-o la COP26 de anul trecut din Glasgow, Scoția, după ce a înotat peste fiordul de gheață Ilulissat din Groenlanda.
„Văd regiunile polare și recifele de corali ale lumii drept cele două puncte zero ale crizei climatice”, spune Pugh. „Și motivul pentru care spun asta este pentru că este atât de evident în aceste părți ale lumii că avem o criză foarte, foarte gravă.”
O parte din motivul înotărilor pe distanțe lungi ale lui Pugh este de a convinge liderii mondiali să introducă zone marine protejate.
În 2015, de exemplu, a înotat în josul Mării Ross din Antarctica, care astăzi conține o zonă protejată care se întinde pe 1,55 milioane de kilometri pătrați – cea mai mare astfel de zonă din lume, la dimensiunea aproximativă a Regatului Unit, Germaniei, Franței și Italiei la un loc.
Dar Pugh dorește, de asemenea, ca înotătorii să spună povești despre părți ale lumii care sunt adesea trecute cu vederea.
„Când vezi daune pe uscat, este atât de foarte, foarte evident”, spune el. „Sub apă, este mult mai dificil. Am încercat să duc oamenii – să duc publicul, să iau mass-media, să iau liderii mondiali – la locul crimei și să le arăt ce se întâmplă și să le explic de ce este important să protejăm aceste locuri.”
Deocamdată, el se concentrează pe COP27 și pe promisiunile făcute de liderii lumii în fața crizei climatice.
„Trebuie să avem angajamente mult mai scurte, mult mai clare”, spune Pugh. „Și angajamentele noastre trebuie să fie mult mai mari decât ceea ce am văzut înainte”.
Se încarcă comentariile...
