Video Planul de pace pentru Gaza prinde contur. Motivul pentru care premierul israelian Nethanyahu este „surprins și dezamăgit” VIDEO
0Premierul israelian Netanyahu se declară „surprins și dezamăgit” de refuzul administrației Biden de a sancționa Curtea Penală Internațională, care a emis mandate de arestare pentru el și alți lideri israelieni. Între timp, președintele american Joe Biden a propus un plan de pace care include încetarea focului în Fâșia Gaza, retragerea forțelor israeliene și eliberarea ostaticilor.
Hamas consideră „pozitivă” propunerea de pace a președintelui american, iar negocierile continuă pentru a se ajunge la o încetare permanentă a focului și la un plan de reconstrucție al Fâșiei Gaza.
Planul de pace pentru Fâșia Gaza
Statele Unite au declarat că se așteaptă ca Israelul să accepte planul de pace pentru Fâșia Gaza propus de președintele Joe Biden, dacă și Hamas va fi de acord, relatează AFP, citată de Agerpres.
Acest plan "este o propunere israeliană. Ne aşteptăm, dacă Hamas este de acord cu propunerea care i-a fost transmisă, (şi anume) o propunere israeliană, ca Israelul să spună da", a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate, John Kirby, la ABC News.
John Kirby a precizat că foaia de parcurs a fost transmisă joi seara, ora Washingtonului, mișcării islamiste palestiniene.
"Aşteptăm un răspuns oficial din partea Hamas", a adăugat el.
Mişcarea palestiniană a apreciat drept "pozitivă" noua propunere în vederea unei încetări a focului în Fâşia Gaza, asociată cu eliberarea de ostatici, potrivit sursei citate.
Vineri seara, președintele Biden a dezvăluit un plan de pace propus de Israel, menit să conducă la o încetare permanentă a focului în Fâșia Gaza. Prima etapă presupune o încetare a focului și retragerea israeliană din zonele dens populate timp de șase săptămâni. Această încetare a focului ar include eliberarea unor ostatici capturați în timpul atacului Hamas din 7 octombrie, în special femei și bolnavi, precum și eliberarea unor palestinieni închiși în Israel.
În timpul celor șase săptămâni de încetare a focului, conform președintelui Biden, se vor negocia detaliile fazei a doua a planului. Dacă aceste negocieri sunt de succes, confruntările vor înceta definitiv, iar toți ostaticii din Fâșia Gaza, inclusiv soldații, se vor întoarce acasă, forțele israeliene se vor retrage complet.
În faza a treia, cu sprijinul Statelor Unite și al comunității internaționale, se va lansa un amplu plan de reconstrucție a Fâșiei Gaza, grav afectată de bombardamente.
Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a discutat telefonic duminică cu ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, despre "propunerea de a se ajunge la o încetare totală a focului" în Fâşia Gaza în schimbul eliberării ostaticilor deţinuţi de Hamas, a indicat Departamentul de Stat, conform AFP.
"Secretarul de stat a salutat dorinţa Israelului de a încheia un acord şi a afirmat că Hamas are responsabilitatea de a-l accepta", a transmis purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller.
Netanyahu, „suprins și dezamăgit” de adiministrația Biden
Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu și-a exprimat surprinderea și dezamăgirea față de decizia administrației Biden de a nu impune sancțiuni Curții Penale Internaționale, care a emis mandate de arestare pentru el și alți lideri israelieni.
Într-un interviu difuzat duminică, Benjamin Netanyahu s-a declarat "surprins şi dezamăgit" de faptul că administraţia americană nu susţine sancţiuni împotriva Curţii Penale Internaţionale (CPI), al cărei procuror doreşte un mandat de judecată împotriva lui, notează AFP, citată de Agerpres.
Casa Albă a estimat săptămâna aceasta că sancţionarea acestei organizaţii nu ar fi "abordarea corectă", chiar dacă preşedintele Joe Biden a considerat "scandaloasă" cererea pentru mandate de arestare împotriva unor lideri israelieni.
Anterior, secretarul de stat Antony Blinken a indicat că administrația este dispusă să colaboreze cu Congresul pentru a elabora un răspuns la anunțul procurorului CPI.
"Statele Unite afirmaseră că vor sprijini (...) propunerea de lege privind sancţiuni", a declarat prim-ministrul israelian într-un interviu la radio Sirius XM înregistrat miercuri, înainte ca preşedintele Biden să anunţe planul de a pune capăt ostilităţilor din Fâşia Gaza.
"Am crezut că aceasta este în continuare poziţia americană, deoarece a existat un consens în cadrul ambelor partide (republican şi democrat) în urmă cu doar câteva zile, potrivit căruia va exista un proiect de lege privind sancţiuni împotriva CPI dacă aceasta persistă în căutarea acestor mandate", adaugă acesta.
"Acum spuneţi că există un semn de întrebare şi, sincer, sunt surprins şi dezamăgit", a mai spus prim-ministrul israelian.
"De fapt, America este în pericol, pentru că dacă responsabili aleşi israelieni fac obiectul unor mandate de arestare şi dacă soldaţii israelieni fac obiectul unor mandate de arestare, acelaşi lucru se va întâmpla şi cu soldaţii şi aleşii voştri", a evidențiat Netanyahu.
Aleșii republicani depun eforturi pentru adoptarea de măsuri împotriva Curții Penale Internaționale (CPI), după ce procurorul acesteia, Karim Khan, a cerut mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului israelian al apărării și a trei lideri ai Hamas, pentru presupuse crime comise în Fâșia Gaza și în Israel.
Reamintim că procurorul şef al Curţii Penale Internaţionale (CPI), Karim Khan, a solicitat pe 20 mai acestei instanţe emiterea de mandate de arestare împotriva premierului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării israelian, Yoav Gallant, şi a liderilor grupării Hamas.
Se încarcă comentariile...
