Piraţii au vânt din pupa în politica germană

Partidul Piraţilor din Germania a obţinut locul trei în alegerile din landul Saarland.

Niciodată în istoria postbelică a Germaniei, un partid politic nu a câştigat atâta simpatie într-un timp atât de scurt. La adunările Piraţilor  se strâng mii de oameni. Au obşinut locul al treilea în alegerile din mai multe landuri, devansându-i pe departe pe liberal-democraţi.

Încurajaţi de succesul fulminant din alegerile regionale de la Berlin şi din landul Saarland, Piraţii se pregătesc intens pentru alegerile de pe 13 mai din landul cel mai populat al Germaniei: Renania de Nord-Westphalia. Din cei 200 de potenţiali candidaţi, partidul va alege 42 care să candideze. Şanse mari au şi în landul Schleswig-Holstein, unde alegerile vor avea loc pe 6 mai. Iar aceste rezultate vor avea implicaţii şi la nivel naţional, scrie „Der Spiegel". Deja, sondajele arată că la nivel naţional au câştigat simpatia a 12% dintre germani.

În Saarland, şi-au pus la punct campania în câteva săptămâni şi au câştigat 7,4% din voturi. Ceea ce înseamnă că vor avea patru reprezentanţi în Parlamentul regional. Victoria a venit după ce, în septembrie anul trecut, la Berlin, au obţinut nouă procente din totalul voturilor - 15 locuri. Noi organizaţii locale ale Piraţilor iau formă pe tot parcursul Germaniei - la Altötting, în Bavaria, la Bautzen, în Saxonia (est), la Ulm, în landul Baden-Württemberg (sud-vest). În cursul ultimului an, numărul de adepţi s-a dublat, ajungând până la 21.600 de membri, scrie Reuters. Media de vârstă este de 31 de ani.

„Oamenii au votat pentru noi pentru că oferim ceva nou şi proaspăt şi pentru că sunt oameni complet normal care se angajează pentru cetăţeni", spune Jasmin Maurer (22 de ani), liderul regional din Saarland al Piraţilor.

Şi nu au nevoie de nicio personalitate-locomotivă. Chiar şi liderii partidului sunt nişte iluştri necunoscuţi. Oricum, conducerea e asigurată prin rotaţie.
Partidul a fost înfiinţat în 2006, iar la alegerile generale din 2009 a obţinut doar 2%. Dar situaţia s-a schimbat. Sondajele arată că smulg voturi de la simpatizanţii tuturor partidelor, dar în special pe cele ale celor dezamăgiţi de toate partidele.

Piraţii votează când cu Puterea, când cu Opoziţia  Foto: reuters

Politicienii încep să se trezească

Luaţi iniţial prin surprindere de „blitz-crieg"-ul Piraţilor, politicienii din partidele tradiţionale încep să-şi dea seama de amploarea fenomenului. „Anumite părţi ale comunităţii de pe internet îşi suplimentează democraţia parlamentară prin  angajamentul, dar şi prin protestele lor", remarca noul preşedinte german, Joachim Gauck, referindu-se la noua „stea" a politicii germane.

Politicienii au fost obişnuiţi până acum să gândească în termeni de blocuri politice. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi sora sa bavareză, Uniunea Creştin-Socială (CSU), plus partidul liberal-democraţilor (FDP) erau la dreapta spectrului politic, în timp ce Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii şi Die Linke - la stânga. Unde se situează însă Piraţii? În Parlamentul de la Berlin votează când cu CDU, când cu Die Linke, ceea ce creează confuzie pentru toţi politicienii „tradiţionali".

O contrapondere

„Piraţii reprezintă mai mult un principiu decât substanţă. Sunt contraponderea la partidele clasice", crede Peter Altmayer, liderul majorităţii CDU din Bundestag. Realitatea este însă că în multe landuri liberal-democraţii, care fac parte din coaliţia de guvernare a Angelei Merkel, riscă să nu mai intre în anumite parlamente regionale. Deocamdată, nu sunt consideraţi un partener de coaliţie credibil. „Recunoaştem deschis că există nişte carenţe. Dar asta nu înseamnă că partidul nu poate învăţa", a declarat liderul partidului, Sebastian Nerz, pentru televiziunea ARD.

Cancelarul Angela Merkel a recunoscut că partidul său, CDU, este conştient de faptul că Partidul Piraţilor tinde să devină un jucător- cheie. Fenomenul este comparabil cu ascensiunea ecologiştilor germani (Die Grünen) în anii 80. Analiştii spun că vor trebui să-şi găsească o ideologie clară dacă vor să devină un partid în adevăratul sens al cuvântului. Însă simpla lor prezenţă pe scena politică a determinat deja celelalte partide să acorde o atenţie mai mare politicilor legate de internet, la fel cum în anii 80, Verzii au atras atenţia asupra mediului.

Simpatizanţii sărbătoresc succesul de la Berlin   Foto: reuters

Platforma politică şi modul de funcţionare

Scopul primordial este să facă politica mai transparentă şi să dea voie oamenilor obişnuiţi să participe direct la procesul de luare a deciziilor. Iată de ce mulţi transmit în direct pe internet, prin intermediul camerelor web, ce se întâmplă la şedinţele parlamentare.

Partidul reuşeşte să pună pe agenda politică subiecte până acum necunoscute pentru clasa politică germană. De pildă, legea ACTA, care a scos în stradă zeci de mii de activişti de pe web. Apoi, legea care dă voie companiilor de telecomunicaţii să reţină informaţii private, care pot fi accesate de poliţie. Legea a stârnit controverse mari în Germania, iar coaliţia anegelei Merkel a aplicat politica struţului. Luptă împotriva cenzurii de orice fel pe internet şi împotriva copyrightului pentru software. Cer de asemenea acces neîngrădit pe internet la informaţii, filme şi muzică. 

Există şi o mulţime de cerinţe utopice în agenda oficială a Piraţilor: introducerea unui venit minim necondiţionat pentru fiecare cetăţean, transport public gratuit pentru toată lumea, eliminarea restricţiilor pentru imigranţii din ţările în curs de dezvoltare. Piraţii dispun de un software prin intermediul căruia simpatizanţii pot vota ce fel de teme ar trebui puse pe agendă. Nu au însă niciun fel de politici coerente în ceea ce priveşte rezolvarea crizei euro.  Partidul îşi trage puterea „din nevoia de libertate creatoare şi intelectuală, din libertatea de opinie şi din a acorda tinerei generaţii o voce în guvern şi în societate", susţine Pavel Mayer, un membru al aripii din Berlin a Partidului Piraţilor.