Pionul din Pacific. Arhipelagul chemat la urne să decidă între un pro-chinez şi un pro-american

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele în exerciţiu al Kiribati, Taneti Maamau, în prim-plan, în cursul unei vizite la Beijing FOTO EPA-EFE
Preşedintele în exerciţiu al Kiribati, Taneti Maamau, în prim-plan, în cursul unei vizite la Beijing FOTO EPA-EFE

Kiribati, o republică din Oceanul Pacific, îşi alege luni preşedintele într-un scrutin cu semnificaţie geopolitică. După decenii de relaţii apropiate cu Statele Unite, arhipelagul pare tentat acum de banii Chinei.

La câteva mii de kilometri de Hawaii, sediul Comandamentului militar american pentru Pacific, arhipelagul Kiribati, un ansamblu foarte întins de insule şi atoli cu o populaţie de peste 110.000 de locuitori, ar putea înclina eşichierul geopolitic regional înspre China, în detrimentul Taiwanului şi Statelor Unite, scrie revista de analiză politică şi relaţii internaţionale „Foreign Policy”, citată de site-ul „Courrier International”.

Această turnură ar putea avea loc de mâine, după aflarea învingătorului din duelul prezidenţial dintre şeful statului în exerciţiu Taneti Maamau şi contracandidatul său Banuera Berina. Este un scrutin care se va încheia fie cu „realegerea unui preşedinte pro-chinez”, fie cu sosirea la putere a „unui schimbător de direcţie dornic să recunoască Taiwanul”, explică „Foreign Policy”.

În căutarea unor investiţii uriaşe

În septembrie 2019, Taneti Maamau a decis, spre surprinderea tuturor, să schimbe tabăra şi să treacă de partea Chinei. Ori, până atunci, Kiribati era apropiat de Taiwan, al cărui regim democratic nu acceptă apartenenţa la o Chină condusă de un regim comunist. În schimb, adversarul lui Maamau, Banuera Berina, sprijină demersul Taiwanul spre recunoaşterea independenţei faţă de China şi aduce acuzaţii de corupţie împotriva preşedintelui în exerciţiu.

Această repoziţionare a lui Maamau este legată în principal de raţiuni economice. Ameninţat cu dispariţia pe fondul creşterii nivelului apelor din cauza încălzirii globale, Kiribati are nevoie de investiţii uriaşe pentru a face faţă acestei provocări, iar China s-a oferit să le furnizeze, spre deosebire de Taiwan. Este vorba de sute de milioane de dolari, notează „Foreign Policy”.

O influenţă chineză în creştere

În ceea ce priveşte Pacificul, China duce o campanie asiduă de creştere a influenţei, fapt remarcat recent în cazul insulei Crăciunului.

Totuşi, cât de îngrijorătoare poate fi realegerea lui Taneti Maamau într-un teritoriu din apropiere din Hawaii, un important centru militar pentru Statele Unite? Reprezentantul american la ONU se declară optimist. „Chiar dacă Statele Unite nu oferă ajutoare pentru Kiribati, cu toate acestea se bucură de un sprijin popular, datorat îndeosebi eliberării arhipelagului, în 1943, de sub ocupaţia japoneză”, spune oficialul american într-un interviu acordat pentru „Foreign Policy”. Intrat sub protectorat britanic, arhipelagul a devenit independent la 12 iulie 1979.

„Foreign Policy” are rezerve în privinţa acestei opinii, conchizând că anume acest teritoriu poate decide „viitorul expansiunii chineze în Pacific, în detrimentul Statelor Unite şi aliaţilor săi”.

Tensiuni tot mai mari între Beijing şi Taipei

Alegerile din Kiribati au loc într-un context extrem de tensionat între China şi Taiwan, a cărui preşedintă, Tsai Ing-wen, realeasă în ianuarie, este hotărâtă să avanseze tot mai mult pe calea recunoaşterii independenţei. Astfel, regimul comunist de la Beijing şi-a intensificat în ultimele luni discursul belicos la adresa regimului democratic de la Taipei şi acţiunile ostile în coastele sale. Dacă Beijingul consideră Taiwanul ca o provincie rebelă, Taipeiul se consideră independent şi respinge categoric orice amestec chinez de factură comunistă în viitorul său. Situaţia a ajuns atât de tensionată, încât şeful Statului Major al Armatei Chineze nu a exclus opţiunea recurgerii la forţă. „Dacă posibilitatea unei reunificări paşnice eşuează, forţele armate populare vor lua, împreună cu întreaga naţiune, inclusiv cu poporul Taiwanului, toate măsurile necesare pentru a zdrobi în mod hotărât orice complot sau acţiune separatistă”, a declarat generalul Li Zuocheng într-un discurs rostit acum trei săptămâni la Marele Palat al Poporului din Beijing cu ocazia împlinirii a 15 ani de legea anti-secesiune. Guvernul de la Taipei a reacţionat imediat, denunţând o ameninţare ce contravine dreptului internaţional. Poporul taiwanez nu va alege dictatura şi nu va accepta violenţa, a avertizat Consiliul pentru Afaceri Continentale într-un comunicat.

Totuşi, chiar dacă Beijingul nu se fereşte să folosească un limbaj belicos pentru a intimida Taiwanul, este nefiresc ca un ofiţer superior în post să facă o declaraţie în acest ton în public. Ori, cu o săptămână înainte de discursul generalului, premierul Li Keqiang nu a mai utilizat adjectivul „paşnic” în momentul evocării „reunificării” cu Taiwanul în faţa Parlamentului de formă al Chinei, ceea ce ar putea sugera o înăsprire a poziţiei puterii de la Beijing. Ameninţările la adresa Taiwanului se intensifică concomitent cu întărirea controlului Chinei asupra Hong Kongului, cu legea privind imnul naţional şi cea privind securitatea naţională, aceasta din urmă fiind considerată un demers de renunţare la principiul „un stat, două sisteme”. Cu riscul de a înfuria Beijingul, Taiwanul s-a declarat dispus să-i adăpostească pe toţi cei care doresc să părăsească Hong Kongul din cauza legii privind securitatea naţională.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite