O amânare pentru Idlib, ultimul bastion al rebelilor sirieni. Erdogan şi Putin semnează un memorandum de înţelegere
0
Rusia şi Turcia au căzut de acord privind crearea unei zone demilitarizate în regiunea Idlib din Siria, însă o confruntare între cele două puteri încă pare inevitabilă.
Un dezastru părea iminent în regiunea Idlib din Siria. Bashar al-Assad, preşedintele Siriei, şi-a concentrat toate forţele la graniţele provinciei, ultimul bastion al rebelilor, în timp ce Guvernul sirian şi avioanele ruse au bombardat oraşe şi sate de pe linia frontului. Părea a fi o repetare sumbră a altor serii de evenimente care au adus alte arii controlate de rebeli sub influenţa lui Assad, doar că de această dată, evenimentele au loc într-o zonă care e cămin pentru aproape trei milioane de oameni care nu au unde să fugă.
Ieri, într-o încercare de a evita dezastrul iminent, Rusia şi Turcia au semnat un „memorandum de înţelegere” care are drept scop crearea unei zone-tampon între forţele Guvernului sirian şi rebeli. Ca parte a înţelegerii, grupuri teroriste, ca Hayat Tahrir al-Sham, afiliat al al-Qaeda, trebuie să se retragă din zonă, în timp ce alte părţi implicate trebuie să-şi retragă artileria grea. Turcia, susţinătorul principal al opoziţiei în Idlib, işi menţine aici 12 posturi de observare şi recent a trimis tancuri şi obuziere la graniţă şi a crescut ajutorul militar către rebeli.
Zona demilitarizată va deveni activă începând cu 15 octombrie, conform lui Putin. El a adăugat că zona va acoperi între 15 şi 25 de kilometri şi va fi patrulată de trupe ruse şi turce.
Ministrul rus al Apărării a spus, concis, că nu vor mai fi operaţiuni militare în Idlib. Însă o confruntare între cele două puteri în nordul Siriei încă pare a fi inevitabilă: Vladimir Putin a făcut recent un apel de „anihilare totală a teroriştilor din Siria.”
Din perspectiva Moscovei, înţelegerea oferă câteva avantaje. Previne o ruptură totală în relaţia cu Ankara, un jucător regional influent, cu care şi-ar dori să colaboreze pe alte fronturi. O ofensivă dramatică în Idlib ar fi stârnit reacţii internaţionale dure atât faţă de Rusia, cât şi faţă de guvernarea siriană, Moscova încercând să-i reabiliteze reputaţia în cercurile internaţionale, pentru a netezi calea spre investiţii străine în reconstrucţia ţării distruse de război.
Recucerirea oraşului Idlib reprezintă o provocare majoră pentru Assad şi aliaţii săi ruşi. Dimensiunile operaţiunii sunt imense faţă de alte ofensive guvernamentale, zona vizată având aproximativ 6.000 de kilometri pătraţi. Prin comparaţie, în 2016, lupta de recucerire a Alepului de est s-a desfăşurat pe o arie de 45 de kilometri pătraţi, unde locuiau cam zece la sută din numărul de oameni care locuiesc acum în Idlib. Astfel se explică şi avertismentul Organizaţiei Naţiunilor Unite, conform căruia ofensiva ar putea duce la „cea mai mare catastrofă umanitară” a secolului XXI.
Noul acord însă poate reprezenta pentru Idlib doar o amânare de moment. Rămâne neclar, spre exemplu, cum va reuşi Turcia să convingă grupurile de rebeli radicali să se retragă din zona demilitarizată. De asemenea, Rusia pune presiune pe Turcia pentru a separa aceste grupuri radicale de alte grupuri de rebeli, pe care le susţine în Idlib, însă există şanse mici ca Ankara să poată îndeplini această cerinţă. Deşi Putin şi Erdogan par a pune în prim-plan colaborarea lor pe alte fronturi unde interesele se suprapun, cum ar fi slăbirea Forţelor Democratice Siriene, conduse de kurzi, cei doi lideri nu par a renunţa la viziunile diferite în ceea ce priveşte Idlib.
Rusia şi alte puteri regionale au căzut de acord pentru crearea zonelor de „dezescaladare” în Siria, care au reuşit să mai scadă, temporar, violenţele, doar ca să fie eliminate atunci când interesele Moscovei şi ale Guvernului sirian s-au schimbat. Potrivit „The Atlantic”, Nour Hallack, un activist antiguvernamental şi cei ca el se tem că această înţelegere recentă ar putea să urmeze acelaşi curs: Assad şi aliaţii săi ar putea alege o abordare marginală pentru operaţiunea Idlib, în timp ce Rusia ar încerca să folosească înţelegerea ca obiect de şantaj pentru a determina aliaţii opoziţiei să accepte un acord politic în termenii dictaţi de Moscova. „Probabil că vom vedea confruntări minore în următoarele luni şi încercări ale regimului de a recuceri teritoriul puţin câte puţin,” a declarat Nikolay Kozhanov, fost diplomat rus. „Rusia va folosi asta pentru a pune presiune pe europeni, însă acum nu este interesată de o operaţiune militară în toată regula. ”
Kozhanov spune că cel mai bun scenariu al Kremlinului este că întreaga provincie va reintra sub controlul forţelor guvernamentale: astfel vrea să prevină ca Statele Unite să ofere, în viitor, întregul lor sprijin forţelor de opoziţie, în felul acesta punând în pericol poziţia sa în Orientul Mijlociu. Dar în acelaşi timp, există limite la numărul de soldaţi şi resurse pe care Putin este dispus să-l acorde în ceea ce priveşte Siria. Dacă oponenţii rebeli vor reuşi să reziste avansării guvernamentale, atunci Rusia „va fi pregătită pentru a face mult mai multe concesii faţă de Turcia,” a mai spus Kozhanov.
Ministrul sirian de Externe, Walid al-Muallem, a declarat recent să armata siriană va „merge până la capăt” în Idlib şi că agresiunile externe „nu vor influenţa determinarea noastră de a elibera întreg teritoriul sirian.”
Se încarcă comentariile...
