Mii de băştinaşi s-au adunat în capitala Braziliei pentru o săptămână de proteste faţă de politica anti-indigenă a lui Bolsonaro

Băştinaşii din Brazilia se pregătesc de o săptămână de proteste în capitală faţă de proiectele de lege ale lui Bolsonaro FOTO Twitter

Mii de băştinaşi din Brazilia cu coifuri şi veşminte tradiţionale s-au mobilizat pentru o săptămână de proteste în capitală faţă de politica anti-indigenă a preşedintelui brazilian Jair Bolsonaro, despre care spun că constituie o ameninţare pentru pămânurile lor ancestrale.

Campania „Luptă pentru viaţă” se derulează la iniţiativa Asociaţiei Popoarelor Indigene din Brazilia (APIB) şi a început duminică cu instalarea de corturi pentru următoarea săptămână de manifestaţii ce vor avea loc la sediile preşedinţiei, Parlamentului şi Curţii Supreme.

 Băştinaşii vor manifesta prin dansuri şi muzică împotriva unor proiecte de lege despre care spun că reprezintă ameninţări grave la adresa drepturilor şi pământurilor lor ancestrale. Unul dintre aceste proiecte de lege modifică reglementările actuale cu privire la demarcarea pământurilor indigene.

Luni dimineaţă, era linişte în capitală, cu puţine efective de poliţie pe străzi, a relatat o jurnalistă AFP. La proteste au venit luni 4.000 de băştinaşi din 117 de triburi diferite. 

În centrul preocupărilor se află proiectul de lege 490 (PL-490), susţinut de guvernul preşedintelui de extremă dreapta şi aliaţilor săi, care trebuie să meargă la Congres.

Cea mai controversată problemă este „teza temporală”, care recunoaşte ca ancestrale doar pământurile care erau ocupate de nativi  la momentul promulgării Constituţiei,  în 1988.

Cu toate acestea, multe triburi au fost strămutate în timpul răsturnărilor politice din istoria Braziliei, în special sub regimul militar (1964-85). După ce s-au întors pe pământul lor, aceştia au cerut protecţia statutului acordat rezervaţiiilor, la care se opune puternicul lobby brazilian al industriei agroalimentare.

Miercuri va fi o zi crucială, pentru că Curtea Supremă urmează să decidă dacă „teza temporală” se aplică unei rezervaţii din statul Santa Catarina (sud). Această hotărâre va afecta zeci de domenii supuse litigiilor de ani de zile.

Aceasta este o temă „importantă, deoarece diverse sectoare din Brazilia încearcă să prevină demarcarea terenurilor indigene, inclusiv în locurile unde erau deja”, explică Juliana de Paula Batista, avocat al Institutului Socio-Mediu (ISA), care apără drepturile a popoarelor indigene.

„Dacă Curtea Supremă acceptă„ teza temporală ”, aceasta ar putea legitima violenţa împotriva popoarelor indigene şi ar exacerba conflictele din pădurea tropicală amazoniană şi din alte regiuni”, a avertizat Francisco Cali Tzay, raportorul special al ONU, într-o declaraţie. Pentru drepturile popoarelor indigene. .

Jair Bolsonaro susţine, de asemenea, un proiect de lege care ar deschide pământurile indigene, deja grav afectate de defrişări şi miniere ilegale în scopul exploatării resurselor naturale.

Aceste terenuri sunt situate în principal în nouă state amazoniene din Brazilia şi sunt esenţiale pentru conservarea mediului.

Cei aproximativ 900.000 de indigeni din Brazilia reprezintă 0,5% din populaţia de 212 de milioane de locuitori, iar terenurile lor acoperă 13% din teritoriul imensei ţări.

De la venirea la putere a lui Jair Bolsonaro din Brasilia, aceştia nu au încetat să denunţe invaziile pământului lor - care au favorizat, de asemenea, răspândirea covid-19 în rândul populaţiilor cu sisteme imune fragile - ca violenţă şi încălcare a drepturilor lor.

În ianuarie anul trecut, cacicul Raoni Matuktire, apărător emblematic al pădurii tropicale amazoniene, ceruse deja Curţii Penale Internaţionale (CPI) să ancheteze „crime împotriva umanităţii” împotriva lui Bolsonaro, acuzat că „a persecutat” popoarele indigene prin distrugerea habitatului şi încălcarea unor drepturi fundamentale.