Mark Rutte spune că va fi „ferm, dar discret" în privinţa îndeplinirii obiectivelor privind cheltuielile destinate apărării

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că va fi „ferm, dar discret” în a se asigura că statele membre își respectă angajamentele privind majorarea cheltuielilor pentru apărare.

Mark Rutte, secretar general NATO: FOTO: AFP

Mark Rutte a spus că asigurarea că anumite ţări au un „traseu credibil” pentru a cheltui 5% din producţia economică pentru apărare până în 2035 este una din problemele ce vor fi discutate la un summit crucial NATO de la Ankara (Turcia), la începutul lunii viitoare.

Secretarul general al alianţei a făcut o referire voalată la disputa actuală atunci când a menţionat Regatul Unit, subliniind că atunci când ţările trebuie să depună eforturi reale pentru a investi în forţele lor armate, este de aşteptat să existe discuţii. Angajamentul este împărţit în angajamentul de bază de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare şi un angajament de 1,5% din PIB pentru cheltuieli mai largi legate de rezilienţă, scrie Agerpres.

În Regatul Unit, John Healey a demisionat din funcţia de ministru al apărării la începutul lunii iunie deoarece un plan de investiţii militare întârziat de mult timp urma să ofere doar 13,5 miliarde de lire sterline suplimentare, cu mult sub cele 28 de miliarde de lire sterline pe o perioadă de patru ani de care oficialii susţineau că este nevoie.

El a sugerat că Regatul Unit este pregătit să cheltuiască doar 2,68% din PIB pentru apărarea de bază până în 2030, punând la îndoială capacitatea ţării de a atinge ţinta NATO de 3,5% până în 2035. Washingtonul a exercitat, de asemenea, presiuni, îndemnând Regatul Unit să îşi consolideze forţele militare cu „urgenţă, amploare şi determinare”.

Prim-ministrul în exerciţiu Keir Starmer a promis să publice planul de investiţii în domeniul apărării înainte de summitul liderilor NATO de pe 7 iulie, în pofida faptului că implementarea acestuia va reveni probabil succesorului său Andy Burnham, care ar putea avea o opinie diferită. Vorbind la un eveniment organizat la Washington de think tank-ul de afaceri internaţionale Atlantic Council, Rutte a afirmat că, atunci când „ţările trebuie să îşi crească cu adevărat cheltuielile pentru apărare, da, bineînţeles că vor exista discuţii”.

„Uitaţi-vă la Regatul Unit, uitaţi-vă la Italia, uitaţi-vă la Olanda, uitaţi-vă la toate ţările din NATO, pentru că poate trebuie să găseşti banii în altă parte sau trebuie să faci economii ca să poţi cheltui pe apărare. Dar aceasta este prima misiune a fiecărui guvern, să păstreze în siguranţă naţiunea. Aşa că, în cele din urmă, se întâmplă”, a declarat Rutte.

Presat să răspundă dacă membrii NATO sunt pe drumul cel bun pentru a atinge ţinta de finanţare a apărării, Rutte a dat un răspuns optimist. „Când mă uit acum peste tot, în Europa şi Canada, trebuie să spun că se descurcă bine”, a estimat secretarul general al NATO.

Rutte a nuanţat apoi, afirmând că „există întotdeauna unele diferenţe între o ţară şi alta în ceea ce priveşte calea credibilă către 5%”, iar aceasta este una din problemele ce vor fi discutate la Ankara.

A insistat însă că „suntem într-o formă destul de bună şi, dacă există una sau două (ţări) care au nevoie de puţin încurajare, o voi face discret şi vă pot asigura că ferm, dar discret”. Mark Rutte a insistat, de asemenea, că cifra de bază de 3,5% nu a fost „culeasă din aer”, aşa cum a fost ţinta de 2% stabilită la summitul NATO din 2014 desfăşurat în Ţara Galilor. Subliniind importanţa respectării ţintelor de cheltuieli în faţa ameninţării reprezentate de Rusia, el a afirmat că preşedintele Rusiei „nu se teme de angajamente, se teme de (noi) care implementăm aceste angajamente” şi a adăugat, adresându-se direct liderului de la Kremlin: „şi exact asta facem, Vladimir, ne vom apăra”.

Summitul NATO are loc într-un moment critic, în care preşedintele american Donald Trump pune la îndoială angajamentul SUA faţă de alianţă, pe care a calificat-o drept „un tigru de hârtie”. Trump susţine că America a finanţat apărarea altor ţări, iar tensiunile au fost amplificate şi mai mult din cauza interesului său pentru Groenlanda, care aparţine Danemarcei, un alt membru NATO, precum şi a reacţiei aliaţilor, inclusiv a Regatului Unit, la războiul din Iran.

Săptămâna trecută, secretarul apărării american Pete Hegseth a anunţat o revizuire a forţelor militare americane din Europa la o întâlnire a miniştrilor apărării din NATO, criticându-i pe membrii care „nu au arătat încă un drum credibil” către îndeplinirea angajamentelor lor de cheltuieli. Rutte a încercat să liniştească apele, lăudându-l pe Trump pentru că a obţinut o creştere substanţială a finanţării pentru apărare din partea membrilor, în timp ce a subliniat că aliaţii europeni au fost alături de SUA în timpul conflictului, cu excepţia unor „cazuri izolate”.

Este de aşteptat să existe dezbateri şi diferende având în vedere transformarea prin care trecea NATO, a argumentat secretarul general al NATO.

„Dacă uneori ne certăm puţin între noi, asta e normal. Suntem democraţii. Aceasta este diferenţa dintre noi şi dictaturi”, a punctat el. Subliniind importanţa alianţei pentru SUA, Rutte a mai afirmat că „avem nevoie ca SUA şi Europa să rămână împreună, pentru că este, de asemenea, vorba şi despre apărarea Statelor Unite, împiedicând aceste submarine nucleare din Rusia să ajungă pe malurile de aici, Europa fiind o platformă de protecţie a puterii Statelor Unite”.