Lumea imperfectă a lui George Soros, într-un interviu pentru Foreign Policy

Investitorul miliardar vrea să înţeleagă ce înseamnă să trăieşti într-o lume pe care nu o putem pricepe în totalitate, scrie Foreign Policy despre George Soros, cunoscut filantrop şi filosof.

În viaţa sa publică, scrie FP, Soros este şiret: succesul său constă în abilitatea de a paria zilnic.

Cu toate acestea, din punct de vedere intelectual, Soros este limitat. În general, a publicat, discutat şi elaborat versiuni ale aceleiaşi mari teme de mai bine de jumătate de secol. Astăzi, felul în care descrie acea temă principală este “semnificaţia înţelegerii imperfecte ca forţă determinantă a istoriei”.

De-a lungul anilor, scrierile lui Soros cu privire la acest concept au fost apreciate. Spre bucuria sa, după ani în care s-a luptat să fie acceptat drept intelectual, tulburarea din economia mondială ne-a făcut pe noi, ceilalţi, mai receptivi la punctul său de vedere.

“Momentul prezent este o imagine puternică” a felului în care înţelegerea imperfectă modelează viitorul, spune Soros, citat de Foreign Policy.

“Am avut 25 de ani de superboom, întrerupţi de crize financiare.De fiecare dată, autorităţile au intervenit pentru a reintroduce creditul în economie, până ce a devenit nesustenabilă. Apoi am avut prăbuşirea din 2008, când sistemul financiar chiar a fost în moarte clinică şi a trebuit să fie alimentat cu oxigen”.

Soros vede această explozie şi prăbuşirea care a urmat ca pe un exemplu din viaţa reală al teoriei sale, ilustrând modul în care ideile modelează evenimente: “Totul s-a datorat unei dogme false care spunea că pieţele financiare tind spre echilibru”.

Desigur, există puţină contradicţie în inima ideii lui Soros: el este convins că toată cunoaşterea din lume este imperfectă. Ştie sigur că nu putem şti niciodată nimic sigur.

Unul dintre modurile în care Soros demonstrează asta în viaţa reală este prin aplicarea teoriei asupra sa. Partenerii săi de afaceri susţin că geniul său nu este un soi de putere supranaturală. Este bun la a şti când greşeşte şi la a reduce pierderile. Şi la a şti când are dreptate şi a plusa.

Lui Soros îi face plăcere să pună degetul pe rană şi să îşi identifice greşelile.

“În 1997, am crezut că era nesustenabil capitalismul”, a amintit el. “Şi, totuşi, a mai durat încă 11 ani!".

Soros consideră că modul în care acceptă volatilitatea este legat de adolescenţa sa: invazia naziştilor în Ungaria, pe când avea 13 ani şi locuia într-o gospodărie confortabilă din Budapesta. Familia Soros a supravieţuit, iar George a învăţat ce înseamnă nevoia de a răspunde unei schimbări revoluţionare.

“Aveam îndrumarea tatălui meu care a avut o experienţă similară ca prizonier de război în Rusia, în Primul Război Mondial”, povesteşte el.

Soros se luptă de câteva decenii încoace pentru recunoaşterea publică a ideilor sale. Odată cu venirea crizei, însă, Soros câştigă tot mai mult respect ca gânditor.

Desigur, miliardarul nu se limitează doar la filosofie. Este cunoscut pentru vederile sale liberale şi cea mai recentă preocupare a sa a fost Uniunea Europeană, unde a expus ideea memorabilă că Germania ar trebui “să conducă sau să plece”. În opinia lui Soros, asta înseamnă că Germania ar trebui fie să împartă povara Uniunii, oferind ajutor financiar ţărilor mai slabe, fie să iasă din zona euro şi să le permită statelor să îşi creeze propriile condiţii. Până acum, Germania nu a urmat niciuna dintre aceste direcţii, dar ideea lui Soros a captat atenţia elitei din Europa şi a publicului european.

Curând, Soros ar putea discuta mai mult şi despre soarta Chinei.

“China a fost un beneficiar uriaş al globalizării şi acum se află la capătul drumului, la fel ca şi modelul de creştere folosit, bazat pe exporturi şi investiţii”, a declarat el pentru FP.

Rezultatele unei astfel de lupte, prezice Soros, sunt conflictul şi criza.

“Marea întrebare pentru China şi pentru lume este dacă situaţia va fi rezolvată printr-o lărgire a noţiunii de democraţie sau printr-o represiune mai acută”, spune el. “Sper că rezultatul va fi o creştere a democraţiei şi un pas înainte către un sistem social echitabil. Dar clasa conducătoare rareori îşi abandonează privilegiile în mod voluntar, aşadar se prevede un conflict social, pe lângă criza economică”.

Viitorul volatil pe care Soros i-l prevede Chinei este un mediu în care el se simte bine, atât ca activist, cât şi ca gânditor, scrie FP.

Realizarea pe care Soros o preţuieşte mai presus de orice nu este câştigarea unei averi, deşi a făcut asta de atâtea ori, nici susţinerea unei societăţi deschise, deşi a contribuit personal cu aproximativ 8 miliarde de dolari în această direcţie. Este vorba despre măreaţa sa idee.

“Încercarea de a înţelege o lume care depăşeşte capacitatea noastră de a o înţelege pe deplin” , spune el, “este lucrul de care sunt cel mai interesat şi preocupat”.