Irak: Lupta pentru funcţiile politice destabilizează ţara mai mult decât atacurile insurgenţilor

În imagine: Usama Al Nujaifi, fostul lider al Parlamentului irakian, a vorbit duminica, la Bagdad, despre intarzierea cu privire la numirea noului lider FOTO: Adam Ferguson

În timp ce militanţii suniţi avansează spre Bagdad, politicenii irakieni s-au confruntat cu probleme majore în procesul de alegere a unui nou lider al Parlamentului, la ultima întâlnire ce-a avut loc duminică în capitala Irakului, Bagdad.

Deşi motivul invocat pentru întârzierea procesului electoral a fost unul legat de „condiţiile meteo nefavorabile”,  ce i-ar fi împiedicat pe liderii minorităţii kurde să zboare la Bagdad pentru întâlnire, motivul pare să fie unul legat mai mult de diferenţele de opinie dintre liderii şiiţilor şi minoritatea sunită, anunţă jurnaliştii publicaţiei The New York Times. 

„Noi eram gata, aveam o listă de candidaţi, dar ei nu şi-au prezentat lista”, a declarat Usama Al-Nujaifi, fostul lider sunit al Parlamentului irakinan, care a ales să nu mai candideze de această dată. „Ţara se prăbuşeşte şi noi trebuie să unim acest popor, întârzierile însemnând mai multe victime, mai mulţi refugiaţi şi mai multă emigraţie”, a adăugat Nujaifi. 

Eşecul de a organiza un vot pentru conducerea Parlamentului întârzie şi formarea unui nou guvern, Constituţia Irakului fiind elaborată în aşa fel încât alegerea acestuia dă startul alegerii unui preşedinte şi a unui prim-ministru. 

Ceea ce a devenit clar în ultimele zile este următoarea situaţie, remarcă jurnaliştii americani: prim-ministrul, Nouri Kamall Al-Maliki, nu a renunţat la ideea de a candida pentru un al treilea mandat, în ciuda lipsei unui sprijin din partea minorităţilor sunite şi kurde şi a unor voci critice din rândul majorităţii şiite căreia îi aparţine. 

Irakul are o majoritate şiită la nivel naţional, iar din 2003, anul în care Saddam Hussein a fost îndepărtat de la putere, funcţia de prim-ministru a fost deţiută de un şiit. Irakul are însă un număr semnificativ de partide şiite, inclusiv câeva de orientare islamistă, în afară de cel din care Maliki face parte. 

În câteva conversaţii cu membrii ai partidului reprezentat de Nouri Al- Maliki, jurnaliştii americani apreciază că aceştia şi-au făcut socotelile şi e clar că premierul are şanse reale de a câştiga alegerile, altfel nu l-ar sprijini, susţin aceştia. 

O furtună de nisip a paralizat activităţile economice şi traficul la Bagdad în ziua de duminică: 

„Într-un final, suniţii îl vor accepta pe primul ministru”, susţine Sami Al-Askari, membru al Parlamentului şi un aliat al premierului, ambii aparţinând aceluiaşi partid, Dawa. „Şi kurzii îl vor accepta. Nu Barzani, el are o problemă cu Al-Maliki, dar ceilalţi membrii îl vor accepta”, a adăugat acesta, referindu-se la preşedintele regiunii Kurdistan, Massoud Barzani, cu care premierul a avut dispute aprinse în ceea ce priveşte referendumul de independenţă al Kurdistanului.  

Un alt asociat al lui Maliki, Walif Al-Hilli, a sugerat că voturile sunt numărate deja: 120 de şiiţi, inclusiv aproximativ 93 din partidului premierului, îl vor sprijini; aproape 35 de suniţi conduşi de Salim Al-Jubouri li se vor alătura; de asemenea, alţi 25 de kurzi se pare că-l sprijină. „Nu există altă opţiune în afară de Maliki”, a declarat Hilli. 

Dar aceste declaraţii au fost testate duminică de către un alt adversar politic al premierului. Salim Al-Jabouri a semnat un document în faţa unei majorităţi sunite, promiţându-le, în schimbul nominalizării sale pentru şefia Parlamentului, că va respecta dorinţele tuturor provinciilor irakiene ce au în componenţa lor populaţii sunite semnificative, care momentan se simt discriminate de către guvernul central şi nu-l sprijină pe Maliki pentru un alt mandat. 

Între ezitări şi declaraţii aprinse, realitatea parea a fi că Maliki are probleme în a strânge voturile necesare pentru a-şi continua mandatul, liderii şiiţi având mari dificultăţi în a gestiona criza politică. 

Triburile locale au păreri diferite despre avansul militanţilor SIIL, cei mai mulţi fiind împotriva avansului acestora, cerând intervenţia guvernului. 

Trupe guvernamentale au fost trimise de la bazele din Samarra şi Balad, dar soldaţii de la baza din Balad, care erau cel mai aproape, nu au avut acces în zonele afectate datorită infrastructurii grav afectate de către atacurile SIIL. 

Atacurile din ultimele zile au ajuns şi în capitala Irakului. La Bagdad, în partea de est a oraşului, un atac ce-a avut loc în ziua de duminică s-a soldat cu 35 de morţi, inclusiv 29 de femei. 

Citeşte şi: 

Punctele de conflict ale Orientului Mijlociu care ar putea declanşa un război mondial

„Toate-s vechi si nouă toate“ pare a fi dictonul ce caracterizează situaţia inflamată din regiunea Orientului Mijlociu şi a nordului Africii. Cele mai recente evoluţii din zonă dezvăluie o ameninţare serioasă la adresa securităţii mondiale, după ce cordonul de instabilitate s-a extins din Libia până în statele din Golful Persic.

Dezbatere Foreign Policy România: Lume în război. Unde pot duce luptele din Ucraina şi Orientul Mijlociu?

Situaţia explozivă din Ucraina şi cea din Orientul Mijlociu riscă să degenereze. Cum vor evolua aceste conflicte? La această întrebăre, dar şi la multe altele au răspuns generalul Alexandru Grumaz şi colonelul Ion Petrescu, alături de Oana Popescu, analist de politică internaţională, într-o ediţie specială Adevărul Live.

Jihadiştii din Irak au pus mâna şi pe materiale nucleare

Autorităţile irakiene au avertizat Naţiunile Unite că insurgenţii sunniţi au confiscat materiale nucleare folosite în scopuri ştiinţifice de la Universitatea din Mosul, din nordul Irakului, relatează BBC News Online.

Al-Qaeda se dezice de SIIL, califatul şi conducătorul său. Ideologii al-Qaeda spun că noul stat islamic din Irak încalcă legile sharia şi este deviant

Califul Ibrahim, care a cerut supunere tuturor musulmanilor, stăpâneşte arta de a folosi simboluri religioase pentru a-şi atrage populaţia islamică de partea sa. Însă prin aceeaşi tehnică a reuşit să sperie totodată mulţi lideri arabi. Chiar şi gruparea al-Qaeda, la care SIIL era afiliată, critică acţiunile din Irak.

Irak: Fisuri în interiorul noului califat. Provocări şi rezistenţă din interior

În ultimele săptămâni, Statul Islamic a fost în centrul atenţiei mass-mediei din întreaga lume, victoriile sale militare luând pe mulţi prin surpindere, dar, aşa cum explică unul dintre cei mai titraţi diplomaţi americani, succesele recente ale autoproclamatului califat nu reprezintă prima ameninţare la adresa stabilităţii Irakului şi nici măcar cea mai serioasă de până acum.

Statul Islamic-cea mai bogată organizaţie teroristă din lume. În spatele ideologiei se ascunde o avere impresionantă

SIIL, mai nou redenumită SI-Statul Islamic-a ţinut prima pagină a ziarelor din ultimele săptămâni. O lume întreagă a privit cu consternare avansul fulgerător al fundamentaliştilor în Irak, proclamarea unui califat şi impactul pe care aceştia îl exercită asupra securităţii din Orientul Mijlociu.

FOTO Jihadiştii loiali SIIL distrug istoria biblică

SIIL conduce o campanie de demolare a moscheilor şiite antice, spre nemulţumirea localnicilor. Totodată liderul grupării jihadiste a apărut săptămâna trecută într-o filmare adresată musulmanilor din toată lumea. Un detaliu surprinzător este ceasul purtat la mâna dreaptă, despre care specialiştii cred că ar putea avea semnătura casei Rolex, Sekonda sau Omega Seamaster, fiind evaluat la cel puţin câteva mii de euro. Între timp,