Punctele de conflict ale Orientului Mijlociu care ar putea declanşa un război mondial

O imagine des întâlnită în regiunea fierbinte a Orientului Mijlociu FOTO Reuters/oraşul Rafaj din Făşia Gaza, în timpul unui atac aerian al Forţelor de Apărare Israeliene

„Toate-s vechi si nouă toate“ pare a fi dictonul ce caracterizează situaţia inflamată din regiunea Orientului Mijlociu şi a nordului Africii. Cele mai recente evoluţii din zonă dezvăluie o ameninţare serioasă la adresa securităţii mondiale, după ce cordonul de instabilitate s-a extins din Libia până în statele din Golful Persic.

Iată care sunt problemele de securitate din fiecare stat afectat de conflicte interne sau externe deosebit de sângeroase, în lumea musulmană aflată în imediata apropiere a Europei. 

Orientul Mijlociu

Israel

Enclava non-musulmană din regiunea Orientului Mijlociu se confruntă de patru zile cu o contra – ofensivă la ameninţarea grupării palestiniene Hamas, după ce trei adolescenţi israelieni au fost răpiţi şi ucişi într-una din coloniile evreieşti din teritoriile palestiene. Preţul sângelui a fost plătit prin uciderea unui tânăr palestinian în Ierusalimul de Est săptămâna trecută, însă lucrurile nu s-au oprit aici. Autorităţile israeliene au jurat distrugerea organizaţiei Hamas, care acţionează în Fâşia Gaza. Hamas-ul a răspuns cu lansarea unor rachete asupra Israelului, interceptate de cel mai performant sistem antirachetă din lume, Iron Dome, deţinut de evrei. Tel Aviv-ul a declanşat operaţiunea „Tăişul Protector“ în noaptea de luni spre marţi, asupra Fâşiei Gaza. Liderii militari din Forţele Israeliene de Apărare susţin că vizează exclusiv ţinte în care se află militanţii Hamas, însă peste 100 de palestinieni, majoritar civil, şi-au pierdut viaţa în numai patru zile. Comunitatea internaţională cere încetarea focului de ambele părţi, însă liderii israelieni au declarat la Consiliul ONU de joi seara că nu se vor opri „până nu vor distruge sistemul de rachete al Hamas-ului“.

Liban

Gruparea Hezbollah, aflată pe lista neagră a organizaţiilor teroriste în SUA, este un inamic declarat al Israelului şi s-a implicat în ultimii doi ani în susţinerea militară a regimului al-Assad din Siria, confruntat cu un război civil. Hezbollah este implicat în conducerea ţării. Vineri dimineaţă, două rachete au fost lansate înspre Israel din Liban, una fiind interceptată de scutul antirachetă Iron Dome, fără a exista victime. Artileria israeliană a replicat lansând un atac asupra sudului Libanului, a anunţat Peter Lerner, purtătorul de cuvânt al armatei, care a insistat asupra faptului că raidul libanez nu a fost comis de Hezbollah, ci de o grupare palestiniană care susţine Hamas. Libanul a fost zguduit în ultimul an de atentate teroriste soldate cu zeci de morţi, care vizau gruparea Hezbollah. Ţara este considerată un factor de instabilitate în regiune.

Siria

Devastată de un război civil între populaţia sunnită din nordul ţării şi regimul alawit al preşedintelui Bashar al-Assad, Siria se confruntă şi cu o intensificare a mişcărilor jihadiste, cu precădere a grupării SIIL (Statul Islamic al Irakului şi Levantului). Peste 150.000 de oameni au murit de la declanşarea primelor revolte anti-guvernamentele în martie 2011, iar conflictul a atras grupări teroriste de sorginte fundamentalist-islamică. Divizările sunt profunde în rândul opoziţiei, iar o soluţionare a conflictelor nu se întrevede în viitorul apropiat. Instabilitatea Siriei a avut repercusiuni grave asupra regiunii, după ce organizaţia SIIL a început cucerirea Irakului în scopul întemeierii unui califat.

Irak

Încheierea invaziei americane (2003-2011) nu a soluţionat problemele etnice şi religioase ale marelui exportator de petrol, a căror amplificare a dus la atentate zilnice, soldate cu zeci de mii de morţi în ultimii 3 ani. Sub o conducere incapabilă să stabilizeze situaţia economică şi socială a ţării, Irakul s-a confruntat cu diviziuni din ce în ce mai mari între sunniţi, şiiţi şi kurzi, după retragerea americană. În ultima lună, mişcarea jihadistă SIIL, fostă afiliată a Al Qaeda, a lansat o ofensivă puternică asupra Irakului, cucerind principalele oraşe din ţară, rafinării de petrol şi ameninţând cu un atac final asupra Bagdadului. Surpriza numită SIIL a readus SUA în jocul din regiune, dar şi Iranul, care a răspuns rapid prin trimiterea a peste 2000 de soldaţi în sprijinul armatei irakiene. SIIL a răspândit teroarea în teritoriile ocupate, prin comiterea unor atrocităţi asupra populaţiei irakiene şiite. 

Regiunea autonomă a kurzilor din Irak a reuşit să reprime ofensiva jihadiştilor şi s-a repoziţionat ca unic factor de stabilitate în ţară. Această situaţie, precum şi susţinerea pe care SUA, Israelul şi alte state occidentale au arătat-o kurzilor irakieni, a creat premisele întemeierii unui mult-dorit stat al etnicilor kurzi. O modificare a frontierelor ar putea fi însă precedentul care să fărâmiţeze statele din Orientul Mijlociu, generând alte probleme de securitate.

Iordania

Înconjurată de conflicte, Iordania are un regim stabil şi se bucură de o deschidere rar întâlnită în lumea musulmană din regiune, sub conducerea regelui Abdullah al – II-lea. Fluxul masiv estimat la milioane de refugiaţi palestinieni, sirieni şi mai nou, irakieni, ridică numeroase probleme guvernului de la Amman. În plus, suveranul iordanian a declarat vineri la Washington că se teme de o escaladare a conflictelor din jur, care ar putea atrage şi ţara sa într-un scenariu nefericit.

Bahrein

Micul stat musulman din Golf s-a confruntat cu proteste de stradă reprimate violent în 2011, în contextul fenomenului numit Primăvara Arabă. Regimul autoritar al regelui Al Khalifa a reuşit să controleze protestele, care au lăsat în urmă zeci de morţi, sute de răniţi şi alte câteva sute de demonstranţi arestaţi pentru conspiraţie împotriva statului. Alte proteste au izbucnit în februarie, şi la sfârşitul lunii iunie, când moarte unui tânăr rănit în timpul demonstraţiilor din iarnă, a scos populaţia în stradă. ONU a condamnat regimul de la Manama pentru încălcarea drepturilor omului, iar situaţia din ţară este foarte tensionată. La aceste probleme se adaugă şi un scandal diplomatic între Manama şi Washington, aliat tradiţional al regatului din Golf. Diplomatul american  Tom Malinowski a fost expulzat după ce regele Al Khalifa a criticat dur întâlnirea dintre oficialul SUA şi un membru al opoziţiei.

Nordul Africii

Egipt

Noul lider autoritar al Egiptului, mareşalul Al-Sisi a promis că va reface ţara, profund destabilizată după cele două lovituri de stat, susţinute de revolte populare, în 2011 şi 2013. Înlăturarea dictatorului Mubarak în ianuarie 2011 nu a adus schimbarea democratică dorită de popor, ci a propulsat la putere Frăţia Musulmană, o grupară islamistă interzisă în Egipt timp de trei decenii. Divizările s-au adâncit în rândul populaţiei, iar armata a preluat controlul ţării la 3 iulie 2013, printr-o lovitură de stat. Reprimarea sângeroasă a susţinătorilor Fraţilor Musulmani a continuat în ultimul an, însă Sisi se bucură de susţinerea Washingtonului şi speră că va redresa economia naţională, prăbuşită în urma numeroaselor revolte. 

De la izbucnirea conflictului dintre Israel şi Hamas, Egiptul a deschis un culoar umanitar spre peninsula Sinai pentru refugiaţii palestieni din Fâşia Gaza. Între Cairo şi Tel Aviv relaţiile sunt tensionate, iar posibilitatea declanşării unui război între cele două state nu este exclusă din scenariile analiştilor de securitate. Influenţa Casei Albe asupra noii conduceri de la Cairo va cântări semnificativ, în politica externă a Egiptului faţă de Israel.

Libia

Răsturnarea regimului Gaddafi în primăvara anului 2011 a lăsat un vid de putere, iar actuala conducere de la Tripoli nu are sub control decât o parte din ţară. Haosul domneşte în regiunile controlate de facţiuni teroriste afiliate Al Qaeda, în timp ce mai multe ambasade străine s-au retras din ţară. Fieful jihadist care se amplifică în Libia riscă să contamineze regiunea şi poate acţiona în sprijinul mişcărilor teroriste din Orientul Mijlociu.