Flacăra Olimpică a ajuns la Beijing

Flacăra Olimpică a ajuns ieri la Beijing, punctul final al traseului de 137.000 de kilometri, cel mai lung parcurs vreodată de o torţă olimpică, de la instituirea acestei tradiţii în 1836.

Flacăra Olimpică a ajuns ieri la Beijing, punctul final al traseului de 137.000 de kilometri, cel mai lung parcurs vreodată de o torţă olimpică, de la instituirea acestei tradiţii în 1836. Întâmpinată de o mulţime frenetică, torţa a parcurs ieri 16,4 kilometri prin Beijing, între Oraşul Interzis - reşedinţa foştilor împăraţi ai Chinei şi Templul Cerului.

După un tur de trei zile al Beijingului, ştafeta olimpică se va încheia mâine odată cu ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. Sosirea flăcării la Beijing marchează finalul a şapte ani de pregătiri ale Chinei pentru Jocurile Olimpice.

Printre cei 841 de purtători ai ştafetei olimpice în Beijing se numără primul astronaut chinez Yang Liwei, regizorul Zhang Yimou şi baschetbalistul Yao Ming. Traseul mondial al Flăcării Olimpice, care a început pe 24 martie în Grecia, a fost presărat cu proteste legate mai ales de situaţia Tibetului.

Amprenta Chinei se simte peste tot în lume, marcând "trezirea dragonului adormit", anticipată încă de pe vremea lui Napoleon Bonaparte

Jocurile Olimpice care încep vineri sunt scena pe care China va păşi în lumina reflectoarelor, ca superputere mondială.

Podelele de marmură strălucitoare, structura masivă din oţel şi sticlă a noului terminal al aeroportului din Beijing, realizat în culorile Chinei imperiale şi cu o suprafaţă de două ori mai mare decât a Pentagonului, oferă un bun venit futuristic şi şocant miilor de vizitatori care sosesc în capitala chineză înaintea începerii Jocurilor Olimpice.

De mai mulţi ani, economia în creştere a Chinei influenţează viaţa cotidiană a occidentalilor, cel mai vizibil prin etichetele "fabricat în China" ale multor produse, de la îmbrăcăminte până la computere. Dar în prezent, dezvoltarea Chinei reprezintă mai mult decât ceva măsurabil prin parametri economici: este o schimbare a balanţei de puteri pe scena mondială, datorită influenţei mai mari a ţării asiatice.

Infuenţă din Australia până la Amazon

Influenţa Chinei se întinde acum din deşertul australian până în Sahara şi în jungla amazoniană, toate aceste regiuni furnizând în prezent bunuri pentru ţara asiatică.

Cererea de lemn scump pentru fabricarea podelelor de calitate ale zgârie-norilor de lux din China a făcut ca firmele chinezeşti să ajungă în jungla amazoniană.

China este destinatara a 30% din lemnul exportat din oraşele izolate situate în pădurea ecuatorială braziliană. Indicele Bovestepa al Bursei braziliene a crescut cu peste 300% datorită Chinei, începând din 2002.
China cumpără echipament pentru minele de cărbune din Polonia şi exploatează petrol şi gaze în Etiopia şi Nigeria. A investit sute de milioane de dolari în industria cuprului din Zambia. Este cea mai mare piaţă pentru telefoanele mobile, cu 520 de milioane de telefoane vândute anual. Şi lista continuă.

Avioane şi automobile chinezeşti

Gigantul American Boeing consideră China drept cea mai mare piaţă de desfacere pentru avioane comerciale, în următorii 20 de ani, anticipând că va vinde în China avioane în valoare de peste 100 de miliarde de dolari.

Totuşi, lucrătorii de la Boeing se tem de ambiţiile Chinei de a construi propriile avioane. China va testa în acest an un avion de dimensiuni medii, care poate transporta până la 85 de pasageri, şi are planuri de a construi un alt avion de 150 de locuri până în 2020.

Ţara asiatică a exportat anul trecut 325.000 de automobile, în majoritate camioane cu preţ mic şi autobuze în Asia, Africa şi America Latină. Cel mai mare producător de automobile din China a anunţat un acord cu Grupul Chrysler pentru a exporta maşini în Europa Occidentală.

China şi SUA şi-au construit noi ambasade

Preşedintele George Bush va tăia mâine panglica noii ambasade americane în capitala chineză. Complexul, de 434 milioane USD, cu o suprafaţă de 46.450 de metri pătraţi, este construit din sticlă opacă şi transparentă, cu elemente tradiţionale chinezeşti.

Clădirea masivă este a doua ambasadă a SUA ca mărime după cea din Bagdad, fiind un simbol al relaţiilor comerciale în creştere. Noua ambasadă dovedeşte că "SUA recunoaşte locul Chinei în lume", apreciază Victor Cha, director de studii asiatice la Universitatea Georgetown. China a inaugurat şi ea o nouă ambasadă la Washington săptămâna trecută, cu o suprafaţă de 23.225 de metri pătraţi, cea mai mare ambasadă străină din SUA.

China - a doua piaţă de consum

Dacă ritmul de creştere continuă, piaţa de consum a Chinei va fi a doua pe plan mondial până în 2015, arată estimările. Chinezii consumă deja 32% din orezul mondial, folosesc în construcţii 47% din cimentul produs pe plan mondial şi fumează o treime din ţigările produse pe plan mondial.

Aşa cum s-a întâmplat cu SUA în trecut, China influenţează din ce în ce mai mult modul de viaţă al popoarelor din întreaga lume până acolo încât şcolile din cele două Americi, din Argentina până în Virginia, au început să predea cursuri de mandarină. Pentru a explica influenţa Chinei, este nevoie de puţină aritmetică.

Atunci când 1,3 miliarde de oameni vor ceva, lumea simte acest lucru. Iar atunci când din ce în ce mai mulţi dintre aceşti oameni se alătură clasei de mijloc, adoptând un stil de viaţă din ce în ce mai confortabil, acest lucru se simte şi mai mult pe mapamond.

"Dragonul asiatic", lider economic mondial până în 2027

Dacă rămâne pe aceeaşi traiectorie economică, China va deveni cea mai mare economie mondială în 2027, depăşind SUA, potrivit prognozei companiei americane Goldman, Sachs & Co., o bancă de investiţii de pe Wall Street.

Spre deosebire de Japonia, care a crescut economic în anii '80 iar apoi a stagnat, China are un mare număr de muncitori care vor îngroşa rândurile clasei de mijloc. Mulţi economişti consideră că ţara asiatică are în faţă încă 20 de ani de creştere economică susţinută.

Când liderul chinez Deng Xiaoping a început reformele economice în 1978, fermierii chinezi abia supravieţuiau. Până în 2005, veniturile crescuseră de şase ori. Economia Chinei a crescut cu 11,9% în 2007.

Subminarea democraţiei

Pe măsură ce Bijingul joacă un rol din ce în ce mai mare în lumea în curs de dezvoltare, unele ţări occidentale se tem că acest lucru va submina încercările de a promova democraţia. În efortul de a câştiga pieţe şi aliaţi, China a mărit ajutoarele pentru Africa şi pentru Asia, inclusiv către ţări precum Myanmar, Zimbabwe şi Sudan, care au pierdut sprijinul Occidentului din cauza nerespectării drepturilor omului.

Actriţa Mia Farrow a numit Jocurile Olimpice de la Beijing "Olimpiada genocidului", din cauza susţinerii acordate de China Sudanului într-un moment când Occidentul penalizează Guvernul de la Kartoum pentru acţiunile militare din Darfur. China cumpără două treimi din producţia de petrol a Sudanului.

"Ne vom integra într-o nouă ordine internaţională în care democraţia, aşa cum o ştim noi, nu mai este considerată normală", a scris James Mann, autorul "Fanteziei Chinezeşti", o carte despre China şi despre Occident.

Sub administraţia Bush, cooperarea Chinei a devenit necesară pentru SUA în abordarea problemelor globale, cum ar fi nonproliferarea nucleară şi schimbările de climă.

Americanii se tem de puterea economică şi militară a Chinei

70% din americanii chestionaţi într-un sondaj recent realizat pentru CNN consideră China o ameninţare economică la adresa SUA, iar 51% o consideră şi o ameninţare militară.

Sondajul a fost dat publicităţii marţi, când preşedintele George Bush a plecat într-un turneu care îl va duce în final la Beijing, la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice. În privinţa drepturilor omului, sondajul a descoperit că americanii sunt critici la adresa poziţiei Chinei faţă de Tibet, pe care şi l-a încorporat în 1951. Opt din 190 de americani cred că Tibetul ar trebui să fie independent şi numai 14% cred că ar trebui să fie parte a Chinei.

Anunţul preşedintelui Bush că va participa la deschiderea Jocurilor Olimpice s-a lovit de criticile unui număr mare de politicieni şi ale disidenţilor chinezi. Sondajul indică, însă, faptul că americanii sunt de acord cu participarea preşedintelui, 63% susţinând decizia lui Bush.

"Americanii sunt din ce în ce mai critici la adresa Chinei şi se tem de puterea ei economică în creştere, dar nu sunt pentru ostilitate directă", a spus Bill Schneider, analist politic la CNN. Sondajul a fost efectuat între 27 şi 29 iulie, pe un eşantion de 1.041 de americani.

11,9 % este creşterea economică înregistrată de China anul trecut

Chinezii vor să ajungă la putere prin comerţ. În trecut, dacă un stat voia mai multă influenţă, trebuia să cucerească teritorii. Azi trebuie numai să ai bunuri de comercializat
David Zweig, profesor la Universitatea de Ştiinţă şi Tehnică din Hong Kong