Elementul comun dintre Hamas și Rusia. Cum va jongla SUA între cele două războaie

0
Publicat:
Ultima actualizare:

SUA va continua să sprijine Ucraina, chiar dacă a alocat resurse impresionante Israelului, susține Iulia Joja, specialist în securitate europeană. Ea spune că există un element comun între atacurile Hamas și războiul dus de Rusia în Ucraina.

Război în Israel. FOTO: Colaj Profitmedia
Război în Israel. FOTO: Colaj Profitmedia

Iulia Joja, expert în Securitate europeană, care predă la două universități americane și la Institutul Diplomatic American, a analizat pentru „Adevărul” efectele conflictului din Israel asupra războiului din Ucraina și potențiala legătură dintre Hamas și Rusia.  

Adevărul: Cum afectează conflictul din Israel ajutorul pe care SUA îl acordă ucrainenilor?

Iulia Joja: În ceea ce privește ajutorul militar pentru Israel, într-adevăr există niște voci aici, în Congresul american, în general vocile extremiste, care susțin că ar trebui întrerupt ajutorul militar pentru Ucraina, invocând în acest moment că ar trebui deviat către Israel. Dar asta este doar o chestie de moment, ei oricum militează pentru întreruperea ajutorului militar sau a oricărui fel de ajutor, și financiar, și umanitar pentru Ucraina. Și acum asta este ultima lor scuză.

- Cum a reacționat SUA la atacurile Hamas?

Realitatea este că Statele Unite și administrația Biden au avut un răspuns destul de rapid și foarte corect. Au fost de la început aprobate 8 miliarde dolari pentru ajutorul militar pentru Israel. Să nu uităm că asta este o sumă foarte mare în comparație cu pachetele militare pe care le avem pentru Ucraina, în fiecare lună cam un miliard de dolari. Am văzut și poziționarea militară strategică a Statelor Unite, care și-au mutat mai întâi un portavion și după aceea al doilea portavion, în proximitatea Israelului, avertizând ceilalți actori anti-Israel din regiune să nu intre în război în conflict direct cu Israelul.

„Nu văd să se schimbe politică adoptată de Casa Albă în Ucraina”

- Poate SUA să gestioneze două astfel de conflicte în paralel?

Statele Unite reprezintă o putere globală care trebuie să poată să facă mai mult de un lucru în același timp. Într-adevăr, aici avem o provocare imensă pentru resursele și pentru gândirea strategică din Statele Unite, pentru că ne concentrăm de un an și jumătate pe Ucraina, dar nu putem să neglijăm China și Taiwanul. Acum se deschide practic un al treilea front, în Orientul Mijlociu, deci trebuie să și înțelegem că resursele Statele Unite sunt în acest moment limitate. Dar asta arată de fapt problema pe care o avem aici, la Washington, și anume că există voci din ce în ce mai puternice, din păcate, care militează pentru, practic, izolaționism.

„America first” - este un izolaționism clasic, de era dinainte și din timpul celui de-al II-lea război mondial și aceste voci susțin că nu ar trebui să crească bugetul militar, că nu ar trebui să fie acordat ajutor militari pentru aliați și parteneri care au nevoie de acest ajutor ș.a.m.d.

Dar politică adoptată de Casa Albă legată de sprijinul Ucrainei rămâne valabilă și nu văd să se schimbe aceasta nici măcar la nivel legislativ, în Congresul american, unde nu există nici măcar o tendință către o majoritate în favoarea unei politici mai izolaționiste. Deci va continua ajutorul atât pentru Israel, cât și pentru Ucraina în următoarea perioadă.

- Cât de diferit este tipul de ajutor militar, de armament, de care au nevoie cele două țări?

Există anumite suprapuneri. Spre deosebire de Ucraina – unde trebuie crescută raza de acțiune a armamentului - în Orientul Mijlociu, raza de acțiune este destul de redusă. Ucraina, pentru a face față bombardamentelor din partea din partea Rusiei, are nevoie de muniție atât pentru artilerie, cât și pentru rachete de apărare antiaeriană. Unele nevoi ale Ucrainei se suprapun cu nevoile pe care le are Israelul, dar Israelul, spre deosebire de Ucraina, este un stat auto-suficient. Sigur că are nevoie de sprijinul Statelor Unite, dar își produce singuri capabilități. Au stocuri suficiente și mai și exportă.

Operațiunile, totuși, diferă radical ca natură între ofensiva contraofensivă din Ucraina și lupta dintre Israel și Hamas.

Iulia Joja, expertă în Securitate europeană. FOTO: Arhivă personală
Iulia Joja, expertă în Securitate europeană. FOTO: Arhivă personală

Elementul comun dintre Hamas și Rusia

- Cine a ajutat Hamasul să planifice aceste atacuri?

Ceea ce mă interesează ca paralelă între ceea ce se întâmplă acum în și jurul Israelului și ceea ce se întâmplă în Ucraina este elementul comun - și anume acesta ar fi în special Iran, dar posibil și Rusia.

Știm că atacurile Hamasului nu ar fi putut fi planificate fără un ajutor, iar antrenamentele pentru aceste atacuri nu ar fi putut fi executate în teritoriile palestiniene. Știm deci că este un alt actor la mijloc, cel mai probabil Iranul. Știm că Hamasul primește ajutor militar, în special rachete din partea Iranului și aici avem o suprapunere absolut evidentă cu echipamentele militare pe care le primește Rusia de peste 1 an din partea Iranului.

Știm în același timp că în ciuda sancțiunilor din partea Occidentului împotriva Rusiei și a Iranului, în ciuda încercărilor ample ale Occidentului de izolare a celor două celor două țări, și în ciuda faptului că nu le merge bine operațional - Rusia are probleme cu războiul cu Ucraina, iar Iranul are parte de instabilitatea internă, dacă ne gândim și protestele de anul trecut - știm că pe parcursul ultimului an și jumătate, cele două state și-au dezvoltat cooperarea strategică, în special militară.

Pentru prima dată în istoria Rusiei, Rusia a dat acces Iranului și Chinei pentru a pentru a opera în porturile rusești din Mara Caspică și pentru a intra pe canalul Volga - Don, unde își aduc rușii navele din Caspică în Marea Neagră pentru a ataca Ucraina.

Astea sunt doar câteva exemple de cooperare între Iran și Rusia pe care le vedem acum și mai vizibile în Israel și practic, ceea ce ar trebui să determine acest lucru este o politică mult mai puternică de izolare a ambelor, atât a Rusiei, cu și mai multe sancțiuni, dar și a Iranului, unde din păcate, avem atât în rândul europenilor, cât și în rândul americanilor, niște tentative - după părerea mea extrem de naive - de a încerca să colaborăm și să cooperăm cu Iranul, care aproape că are capacitatea de a dezvolta arme nucleare și amenință Israelul cu distrugerea în fiecare săptămână.

Deci, practic asta este pentru mine partea cea mai importantă pentru regiunea Mării Negre în ceea ce privește războiul din Israel, și anume că Iranul și cooperarea dintre Rusia și Iran sunt la nivel extrem de înalt, care este în detrimentul securității noastre regionale.

A fost Rusia implicată?

- Există informații privind o implicare a Rusiei în atacurile Hamas?

Rusia controlează Siria împreună cu Iranul. Israelul a atacat aeroporturile din Damasc și Apel, unde urmau să sosească tone de muniție din Iran pentru Hamas. Știm că din cauza acestui control și acestei relații speciale pe teren a Rusiei cu Siria, Israelul are mâinile legate și nu-și permite să mai aibă o confruntare directă în Siria, mai ales cu o putere precum Rusia. Deci relația dintre Rusia și Israel este destul de complicată, dar categoric Rusia are de câștigat de pe urma atenției reduse pe Ucraina, de pe urma vocilor crescute și mai puternice care cer mai puțin ajutor pentru Ucraina.

Dincolo de asta sunt speculații în ce măsură Rusia a ajutat la antrenarea Hamas pentru acest atac și aceste atrocități. Aici nu avem încă informații. Sigur că este posibil, fie pe teritoriul Iranului, fie pe teritoriul Siriei. Dincolo de speculații, încă nu avem informații în acest sens.

- Ce așteptați să facă Rusia diferit în războiul din Ucraina, în contextul în care opinia publică internațională va fi cu ochii pe situația din Israel?

Mai e un element și vom vedea pe parcursul următoarelor săptămâni cât de repede se adaptează Rusia și cât de repede se mișcă. Să nu uităm că sâmbătă au început atrocitățile Hamasului și invazia Hamasului în Israel și o zi mai târziu a fost distrusă o parte a conductei între Estonia și Finlanda, situație care a ajuns pe ajuns pe pe agenda NATO. Atenția asupra acestui acestui incident, care este foarte grav - și cam știm cine ar putea și cine ar avea interes și a proximitate geografică pentru a ataca această conductă, nu prea sunt mulți actori, dacă dacă luăm pe excludere - a fost aproape inexistență, a trecut aproape nevăzut atacul asupra acestei conducte, o conductă între două țări NATO care este partea infrastructurii critice care ne asigură securitatea energetică până la urmă.

Deci s-ar putea, din păcate, să vedem o agresiune crescută a Rusiei prin asemenea atacuri posibile hibrid, ușor de negat, greu de atribuit în ceea ce privește teritoriul NATO și în ceea ce privește statele NATO pe parcursul următoarelor săptămâni, în contextul în care atenția internațională este axată pe Israel.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite