Discursul șocant anti-occidental al lui Erdogan, menit să umbrească centenarul Turciei moderne. Presiunea l-a determinat să își ascută retorica
0Președintele turc Recep Erdogan a șocat, ieri, Occidentul pe care l-a acuzat de faptul că este principalul vinovat de Războiul din Fâşia Gaza şi de „crearea unei atmosfere de cruciadă împotriva Semilunii”. El s-a adresat sutelor de mii de susținători la unul dintre cele mai mari mitinguri pro-palestiniene de la începutul războiului Israel-Hamas, curtându-și baza politică islamistă cu o zi înainte de centenarul republicii laice a Turciei.
„Vărsăm lacrimi pentru multe zone geografice. Astăzi, unii oameni văd Gaza ca pe un loc departe, departe, care nu are nimic de-a face cu noi. Cu toate acestea, cu un secol în urmă, Gaza era ceea ce a fost Adana pentru această națiune. Așa cum Skopje este ceea ce a fost Edirne și Salonic. Gaza a fost o parte integrantă a patriei noastre pe care o credeam inseparabilă. Dacă veți merge vreodată la Memorialul Martirilor din Çanakkale veți vedea acolo că oameni din Gaza și Skopje sunt unul lângă altul. Israelul comite în mod deschis crime de război de 22 de zile, dar liderii occidentali nici măcar nu pot cere Israelului o încetare a focului, cu atât mai puțin să reacționeze la aceasta”, a spus Erdogan mulțimii din Istanbul, care flutura steaguri palestiniene.
„Vom spune lumii întregi că Israelul este un criminal de război. Ne pregătim pentru asta. Vom declara Israelul criminal de război”, a spus el.
Într-un discurs de o oră, Erdogan și-a repetat afirmația că Hamas nu este o organizație teroristă, descriind Israelul ca un ocupant.
Într-un discurs virulent, şeful statului turc a interpelat puterile occidentale, pe care le suspectează de ”crearea unei atmosfere de cruciadă” împotriva musulmanilor. „Întreb Occidentul: veţi crea o nouă atmosferă de cruciadă împotriva Semilunei?”
„Oricine ştie că Israelul nu poate face un pas fără ei”, a tunat el, acuzând marile puteri din Occident de faptul că nu au îndemnat la un armistiţiu. „Aţi plâns copiii ucişi în Ucraina. Ce e cu tăcerea asta faţă de copiii din Gaza? Israel, te declarăm în fașa lumii criminal de război. Israel, voi sunteţi ocupanţii, invadatorii. Bineînţeles, fiecare ţară are dreptul să se apere, dar unde este dreptatea? Ceea ce se întâmplă în (Fâşia) Gaza nu este autopărare, ci un masacru. Hamasul nu este o grupare teroristă, este o grupare de eliberatori care-şi apără pământul”, declara el, înfuriind Israelul”.
Turcia a condamnat morțile de civili israelieni cauzate de atacul Hamas din 7 octombrie în sudul Israelului, care a ucis 1.400, dar Erdogan a numit în această săptămână gruparea militantă palestiniană „luptători pentru libertate”.
El a criticat, de asemenea, sprijinul necondiționat al unor națiuni occidentale pentru Israel, atrăgând critici aspre din partea Italiei și Israelului.
Spre deosebire de mulți aliați NATO, Uniunea Europeană și unele state din Golf, Turcia nu consideră Hamas o organizație teroristă. Îi găzduiește de mult timp membrii, susține o soluție cu două state și s-a oferit să joace un rol în negocierea eliberării ostaticilor răpiți de Hamas în timpul atacului din 7 octombrie.
Analiștii politici au spus că Erdogan este dornic să-și întărească criticile față de bombardamentul Israelului asupra Fâșiei Gaza și să umbrească sărbătorile de duminică care marchează rădăcinile seculare ale Turciei.
Sinan Ulgen, fost diplomat turc și director al Centrului pentru Studii Economice și de Politică Externă, un think-tank cu sediul la Istanbul, a declarat că agravarea crizei umanitare din Gaza și presiunea aliaților politici l-au determinat pe Erdogan să-și ascute retorica.
Turcia „își va proteja principiile și le va împărtăși comunității internaționale, dar trebuie să facă acest lucru cu o diplomație mai delicată dacă se așteaptă să joace un asemenea rol diplomatic”, a spus Ulgen.
Șefii partidelor naționaliste și islamiste aliate - care l-au ajutat pe Erdogan să obțină victoria în alegerile strânse din mai - au participat la mitingul de pe vechiul aeroport din Istanbul. Erdogan a criticat partidele de opoziție pentru că nu l-au numit pe Netanyahu „terorist” și pentru că folosesc același termen cu referire la Hamas.
Moștenirea lui Ataturk
Erdogan i-a invitat pe toți turcii să participe la miting, unde a spus că „numai steagul nostru și steagul Palestinei vor flutura”. Partidul său AK, cu rădăcini islamiste, a prezis că vor veni peste un milion de oameni.
Cea de-a 100-a aniversare a Turciei moderne este duminică, când titlurile ziarelor ar putea fi dominate de știrile despre mitingul de sâmbătă, mai degrabă decât de celebrările fondatorului republicii, Mustafa Kemal Ataturk, spun analiștii.
Erdogan, cel mai longeviv lider al Turciei, și partidul său AK au erodat sprijinul pentru idealurile occidentale ale lui Ataturk, care este venerat de majoritatea turcilor. În ultimii ani, portretele lui Erdogan au apărut alături de cele ale lui Ataturk pe clădiri guvernamentale și în școli.
„Simbolismul este clar și nimeni din Turcia nu este conștient de asta – că mitingul pro-palestinian ar putea umbri sărbătorile pentru centenarul republicii seculare”, a declarat Asli Aydintasbas, de la Brookings Institution din Washington.
Ea a spus că, în timp ce comentariile lui Erdogan despre Hamas reflectă poziția de lungă durată a Ankarei, el își propune să beneficieze de sentimentul anti-Israel pe plan intern și să „consolideze conservatorii suniți ai Turciei”.
Guvernul a spus că conflictul Israel-Hamas nu va limita sărbătorile celei de-a 100-a aniversări, pentru care a organizat evenimente în toată țara.
Ce urmărește președintele turc Recep Erdogan
Probelemele recente ale președintelui Recep Erdogan cu Statele Unite au împiedicat Turcia să joace un rol potențial constructiv în fazele incipiente ale războiului Israel-Hamas, se arată într-o analiză a Council on Foreign Relations. Momentul și amploarea războiului dintre Israel și Hamas au pus Turcia și pe președintele acesteia, Recep Tayyip Erdogan, într-o situație dificilă.
La început, șocat de violența comisă de Hamas, Erdogan l-a contactat pe omologul său israelian, Isaac Herzog. Cu toate acestea, puterea sprijinului public pentru Hamas în Turcia, mobilizarea armatei israeliene și începutul ofensivei aeriene israeliene în Fâșia Gaza l-au făcut aproape imediat să-și schimbe poziția. Tonul critic la adresa Israelului pentru campania din Fâșia Gaza a devenit progresiv mai strident.
Acest lucru nu l-a împiedicat pe Erdogan să caute să joace un rol de mediere; a inițiat mai multe apeluri telefonice către liderii regionali, secretarul general al ONU António Guterres și președintele rus Vladimir Putin. Între timp, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a făcut un tur al capitalelor regionale de îndată ce criza a izbucnit, căutând modalități de a preveni extinderea regională. Șeful diplomației americane pare să fi ocolit în mod deliberat Ankara, preferând să discute telefonic cu ministrul turc de externe, Hakan Fidan. Relația Biden-Erdogan este tensionată de ceva timp; De asemenea, Biden și-a limitat contactele cu Erdogan și nu a fost dispus să-l invite, de exemplu, pentru o vizită de stat la Washington.
O ruptură între SUA și Turcia în creștere
Războiul actual dintre Israel și Hamas vine în momentul în care Turcia și Statele Unite sunt deja în conflict privind mai multe probleme. Cel mai critic este sprijinul Washingtonului pentru Forțele Democratice Siriene (SDF), luptători predominant kurzi, care au fost aliații principali ai Statelor Unite în lupta împotriva autoproclamatului Stat Islamic, cunoscut și sub numele de ISIS. Pe 5 octombrie, această dispută a atins punctul culminant când un avion de luptă american F-16 a doborât o dronă turcească care se afla la câteva sute de metri de forțele americane din nordul Siriei.
Armata turcă a desfășurat numeroase operațiuni militare – la sol și din aer împotriva kurzilor sirieni – pe care Washingtonul le percepe ca subminând lupta împotriva Statului Islamic. Turcia susține că forțele kurde siriene sunt o extensie a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), pe care Ankara și aliații săi l-au desemnat ca organizație teroristă. Dezacordul dintre SUA și Turcia cu privire la această chestiune datează de la apariția Statului Islamic și de la extinderea acestuia în nordul Siriei și Irakului în 2014. Erdogan a respins cererea președintelui american de la acea vreme, Barack Obama, de a ajuta la lupta împotriva grupărilor teroriste, forțând Statele Unite să colaboreze cu SDF. Forțele americane și SDF au învins Statul Islamic. Cu toate acestea, în absența oricărei autorități de stat în nordul Siriei, Washingtonul a fost nevoit să țină acolo aproximativ nouă sute de soldați și a cooperat cu SDF pentru a opri Statul Islamic. SDF menține, de asemenea, o tabără, al-Hol, care găzduiește aproximativ cincizeci de mii de persoane cu diverse legături cu Statul Islamic .
Recent, Turcia a fost deranjată de o declarație a administrației Biden din 12 octombrie de reînnoire a stării de urgență în nordul Siriei. În declarație, Casa Albă spunea:
„Situația din Siria și în special acțiunile guvernului Turciei de a desfășura o ofensivă militară în nord-estul Siriei, subminează campania de înfrângere a Statului Islamic din Irak și Siria, pune în pericol civilii și amenință să submineze pacea, securitatea și stabilitatea în regiune și continuă să reprezinte o amenințare neobișnuită și extraordinară la adresa securității naționale și a politicii externe a Statelor Unite.”
NATO, avioane de război, portavioane
Cele două țări au fost, de asemenea, în dezacord cu privire la aderarea Suediei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Erdogan a profitat de procesul de ratificare pentru a face o serie de cereri Suediei înainte de a accepta să trimită rezoluția de aderare parlamentului turc, ceea ce a făcut oficial pe 23 octombrie. În timp ce Suedia a făcut mai multe concesii, ratificarea Turciei a fost umbrită de cererea Ankarei ca Washingtonul îi permite să achiziționeze noi avioane F-16 și kituri de modernizare pentru cele pe care deja le are.
Deși administrația Biden a sprijinit cererea Turciei, aceasta a întâmpinat o rezistență puternică în Congresul SUA. Liderii Congresului au precizat că vânzarea de F-16 este puțin probabil să fie aprobată dacă Turcia nu ratifică aderarea Suediei. În urma declarației critice a guvernului SUA din 12 octombrie, a eforturilor Congresului de a crea o legătură cu vânzarea F-16 și a tensiunilor crescute cu privire la războiul Israel-Hamas, este posibil ca parlamentul turc — incitat de Erdogan în culise — să amâne ratificarea aderării Suediei.
Debutul conflictului din Gaza l-a înstrăinat și mai mult pe Erdogan de Washington. El a reacționat indignat la desfășurarea de către SUA a două grupuri de portavioane în Estul Mediteranei și a sugerat că Statele Unite nu au nicio treabă să-și trimită portavioanele sau să joace un rol în acest conflict. El a mai susținut că prezența portavioanelor interferează cu eforturile Turciei de a rezolva criza. Discursul de politică externă al lui Erdogan reflectă din ce în ce mai mult neîncrederea în Occident și în Statele Unite. Începând cu tentativa de lovitură de stat din Turcia din 2016, pentru care dă vina pe Washington, el s-a plâns, de asemenea, că performanța economică slabă a Turciei este cauzată de interferența și sabotajul occidental (adică american). Cu toate acestea, o analiză a statisticilor comerciale ale Turciei demonstrează că partenerii săi comerciali cei mai importanți sunt cei occidentali. În 2022, Statele Unite, Germania, Regatul Unit și zece țări ale Uniunii Europene au primit aproape 43% din exporturile turcești. În 2021, cinci țări — Statele Unite, Germania, Țările de Jos, Elveția și Regatul Unit — au reprezentat aproape două treimi din investițiile străine directe în Turcia.
Sprijin pentru Hamas
Erdogan sprijină de mult timp Hamas, permițând liderilor săi să locuiască în Turcia și să se întâlnească cu conducerea acesteia și a refuzat să caracterizeze acțiunile organizației drept terorism. Reacția publicului turc, susținută de Erdogan, la actualul conflict din Gaza este de natură să întărească această relație. Cu toate acestea, în ciuda simpatiilor lui Erdogan pentru Hamas, el este, de asemenea, foarte conștient de faptul că o conflagrație majoră în regiune ar fi dăunătoare pentru toată lumea, inclusiv pentru Turcia. Aceasta explică de ce se pare că și-a avertizat omologul iranian , pe Ebrahim Raisi, împotriva măsurilor care ar crește tensiunile.
Având în vedere conflictul dintre Israel și Hamas, Erdogan se confruntă și cu perspectiva deteriorării în continuare a relațiilor cu Israelul și Statele Unite. Demonstrațiile din Turcia au vizat bazele americane - cel mai important, baza radar Kürecik din Malatya, în sud-estul Turciei. Iar consulatul american din Adana, în sudul Turciei, a fost nevoit să se închidă. Retorica lui Erdogan față de Statele Unite este parțial responsabilă pentru aceste evenimente. Deși unii comentatori au sugerat că a încercat să se distanțeze de Hamas, într-un discurs din 25 octombrie, el a susținut în mod clar că Hamas nu este o organizație teroristă, ci un grup de luptători pentru libertate și „mujahedini” sau oameni care luptă pentru credința lor. El a invitat, de asemenea, toți cetățenii turci la o demonstrație „Palestina Mare” la Istanbul, pe care o va conduce pe 28 octombrie.
Erdogan ar fi putut inițial să contribuie mult la căutarea și găsirea unui compromis în acest conflict. Dar a risipit și puțina încredere pe care Washington-ul ar fi avut-o în el cu stridența limbajului său anti-american, conchide Council on Foreign Relations.
Se încarcă comentariile...
