De ce pandemia de coronavirus scoate la suprafaţă tot ce e mai rău în umanitate
0Pandemia de coronavirus ar putea să scoată la iveală tot ce e mai rău în umanitate, spune Angela Dewan, jurnalistă CNN care consideră că există prea puţină coordonare între ţări ceea ce încetineşte combaterea unei provocări globale.
O femeie dintr-un supermarket australian a ameninţat un bărbat cu un cuţit pentru a-i ceda hârtia igienică, un student din Singapore a fost bătut pe străzile din Londra, rămânând cu fracturi faciale, şi protestatari din La Réunion (insulă din Oceanul Indian) i-au întâmpinat pe pasagerii croazierei „Princess” aruncând cu pietre. Acestea sunt doar câteva exemple de reacţii care au apărut în lume odată cu anunţarea de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii a epidemiei de coronavirus. „Coronavirsului scoate la iveală ce e mai rău din umanitate”, scrie jurnalista Angela Dewan într-o analiză pentru CNN. Toate acestea în condiţiile în care, continuă jurnalista, rezervele de hârtie igienică sunt suficiente, locuitorii din Singapore nu au legături cu originea virusului şi niciun pasager de pe croaziera „Princess” nu este infectat.
„Incidentele egoiste şi iraţionale precum acestea sunt cel mai probabil excepţia, nu regula, dar mentalitatea fiecare pentru el însuşi – sau fiecare familie, poate fiecare ţară- pare să fie în creştere, punând sub semnul întrebării abilitatea lumii de a se uni şi de a încetini răspândirea virsului”, scrie Dewan.
În ciuda faptului că liderii naţiunilor afectate de pandemie încearcă să ţină situaţia sub control prin măsuri restrictive, prin pomparea de bani în economii şi prin promisiuni că sistemele de sănătate vor avea, cumva, paturi, doctori şi asistente în plus, „totuşi, pare că există prea puţină coordonare între ţări în abordarea a ceea ce e, prin natura ei, o provocare globală”. Exemplele care susţin acest lucru sunt uşor de văzut: măştile de faţă sunt din ce în ce mai rare: SUA le stochează, iar ţări precum Coreea de Sud, Germania sau Rusia au interzis exportul lor, pentru a se asigura că propriile lor naţiuni au suficiente. Un alt exemplu, continuă jurnalista, este India, furnizor pentru 20% din volumul medicamentelor lumii, care a sistat exportul anumitor medicamente.
Populiştii arată cu degetul
Pandemia de coronavirus ne-a costat până astăzi mai mult de 5.000 de vieţi, infectând peste 150.000 de oameni de pe toate continentele, exceptând Antarctica. „Deşi liderii europeni au avut mai multe discuţii, abia joi au anunţat o acţiune coordonată. Aceasta avea drept ţintă în primul rând stimularea economică, mai degrabă decât conceperea unui plan de bătaie atât de necesar pentru a încetini răspândirea virsului în regiune”.
Există, totuşi, mari îndoieli că instrumentele economice obişnuite vor funcţiona: injectarea banilor în economii nu înseamnă neapărat că oamenii vor cheltui, căci consumatorii călătoresc şi fac cumpărături mai rar, iar multe fabrici şi afaceri se închid în ţări precum China, Japonia, Coreea de Sud şi Italia.
„Italia, cea mai afectată ţară în afară de China, s-a plans că UE s-a mişcat greu cu ajutorul când avea nevoie disperată de mai multe măşti chirurgicale şi ventilatoare pentru pacienţi, pentru care se bazează acum pe China”. Liderii UE au criticat aspru ţările member pentru că au ţinut astfel de echipamente în condiţiile în care blocul european ar trebui să aibă un comerţ liber.
Pandemia a venit într-o perioadă în care lumea deja punea la îndoială globalizarea, în care partidele populiste îşi doresc acum mai mult ca nici când izolarea. De pildă, liderul Italian de extremă dreapta, Matteo Salvini, a cerut recent închiderea graniţelor. „Infecţia se răspândeşte. Vreau să ştiu de la guvern cine a intrat şi cine a ieşit din ţară. Trebuie să ne închidem graniţele acum”, spunea Salvini într-un live pe Facebook, la sfârşitul lunii februarie.
În SUA, preşedintele Donald Trump vorbea miercuri despre COVID- 19 în termenii unui „virus străin”, dând vina pe Europa că nu a acţionat mai rapid. Totodată, Trump a anunţat restricţii dure în privinţa călătoriilor din Europa, extinzându-le şi la Regatul Unit şi Irlanda.
De ce pot fi oamenii atât de egoişti şi iraţionali
Comportamentul „fiecare pentru el” vine din tendinţa oamenilor de a se încrede mai degrabă în sentimente decât în fapte, după cum explică Paul Slovic, psiholog la Universitatea din Oregon care studiază percepţia riscului, citat de Dewan.
Conform lui Slovic există două moduri principale de a gândi: unul intuitiv, bazat pe sentimente, respectiv unul mai raţional, bazat pe raţionare ştiinţifică, dovezi şi raţiune. Totuşi, modul predominant este cel intuitiv: „La început, când evoluam, existau o mulţime de pericole în jur, iar acele pericole le experimentam direct, erau ameninţări cu care ne confruntam direct din partea unor creaturi ameninţătoare sau din partea altor triburi, totul era foarte direct şi concret. Aceste reacţii bazate pe sentimente erau benefice în a ne ajuta să luăm măsuri rapid şi în a recunoaşte un prieten de duşmani, eram noi împotriva lor”, a explicat Slovic, pentru CNN.
Dacă auzeai un sunet într-un tufiş, primul gând era că putea fi un animal periculos. Aşa că nu te opreai să te gândeşti la posibile cauze ale sunetului. Nu puneai la îndoială că e un animal periculos: acceptai din capul locului că e un fapt şi te îndepărtai rapid. Supravieţuirea depindea de acţiunea conform sentimentelor. De multe ori, acestea sunt un ghid folositor pentru a lua decizii în viaţa de zi cu zi.
„E uşor, e natural, e rapid – e o capacitate remarcabilă în creierele noastre moderne -, exceptând faptul că sunt câteva lucruri pe care nu le face bine, iar unul dintre ele este că nu se raportează prea bine la statistici, la numere”. Aşa că nu e surprinzător că unii oameni se pot simţi ameninţaţi de cei care vin din Wuhan, locul de origine al virsului – aşa funcţionează mintea. „E un răspuns natural, un răspuns de protecţie, care poate fi exagerat şi dăunător oamenilor care prezintă un risc mic”. Totuşi, atenţionează psihologul, e o emoţie care ar trebui temperată de raţiune, mai ales că avem studii, date şi informaţii în timp real.
Asta se întâmplă în plină pandemie de coronavirus, crede psihologul american. Mass-media ne furnizează informaţii despre cele mai rele cazuri şi despre decese. Nu ne gândim că majoritatea cazurilor sunt uşoare, poate chiar asimptomatice.
„Lumea nu e încă condamnată. Pentru toate exemplele de comportament anti-social, există şi acţiune pro-socială”, continuă jurnalista BBC. Ne arată acest lucru, de pildă, dctorii, asistentele şi alţi oameni din sistemul medical care încă se prezintă la muncă, adesea în prima linie, riscându-şi sănătatea pentru binele comun. Mai sunt cei care dezinfectează birourile, şcolile şi mijloacele de transport în comun.
De ce aprovizionarea cu alimente nu e atât de egoistă
Rafturi goale într-un supermarket din Bruxelles FOTO AFP
Conform sociologului Zeynep Tufekci de la Universitatea din Carolina de Nord, faptul că oamenii îşi fac reserve de alimente s-ar putea să nu fie un gest chiar egoist. Pentru că astfel se pregătesc pentru virusuri, „este unul dintre lcele mai altruiste şi pro-sociale lucruri pe care le poţi face ca răspuns la perturbări de acest tip”, explică ea. Acest lucru ar putea împiedica răspândirea virusului dacă înseamnă să nu mai mergi des la supermarket şi dacă proviziile sunt împărţite cu vecini mai vulnerabili sau mai puţin organizaţi.
Tendinţa oamenilor va fi ca oameni să se comporte pro-social în faţa unei ameninţări precum cea a epidemiei de coronavirus, atât timp cât simt că se pot baza pe guvernele lor. „Problemele apar când cererea pentru îngrijiri medicale şi mâncare sau medicamente depăşeşte resursele”, adaugă Susan Michie, psiholog la „College London”. În Marea Britanie, acest lucru s-a petrecut ultima oară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial când oamenii s-au ajutat unii pe ceilalţi, având grijă ca hrana să fie împărţită în mod egal.