Mărturii ale doctorilor despre forța formidabilă a copiilor supraviețuitori ai cutremurelor din Turcia
0La spitalul din Afrin, un oraș situat în zona controlată de opoziție din nord-vestul Siriei, doi doctori se ocupă de zeci de răniți scoși de sub clădirile prăbușite, în urma cutremurelor devastatoare din Turcia.
Unul dintre ei este Ahmed al-Masri, chirurg rezident la spitalul Al-Shifa, susținut de Societatea medicală americano-siriană (SAMS), o organizație caritabilă. El spune că în primele ore de la producerea dezastrului i-au fost aduși 200 de pacienți.
Dintre victimele cutremurelor, pacienții-copii reprezintă o mărturie cutremurătoare despre rezistență.
„Privirea acelui copil mi-a pătruns în suflet. Nu îmi explic de ce, dar când s-a uitat la mine mi-au dat lacrimile instantaneu”, a povestit el.
Trecuseră mai bine de 30 de ore de la cutremur, iar Masri se simțea epuizat în momentul în care a fost adus Mohammed, șapte ani.
Echipele de salvare l-au găsit sub dărâmături lângă trupurile zdrobite ale mai multor membri ai familiei.
„Din felul în care ne privea simțeam că are încredere în noi, știa că se află pe mâni bune, în siguranță. Dar am simțit și câtă de puternic era, ca și cum și-ar fi reținut durerea provocată de rănile pe care le avea. Ce îi dă atâta forță și rezistență unui copil de șapte ani?”, a relatat el în cadrul unei legături video prin Zoom.
Consultându-l, a constatat că nu are răni grave. Apoi și-a dat seama că părinții nu erau cu el.
„Apoi, tatăl său s-a năpustit pe ușă alergând la el și strângându-l în brațe, plângând în hohote", spune el.
„Tatăl mi-a spus că acest copil este singurul care a supraviețuit. Ceilalți membri ai familiei erau întinși pe coridor fără viață".
„Nu mi-am închipuit niciodată că un cutremur ar putea produce atâtea pagube, și pot veni atâția pacienți deodată”, spune el.
În 2013, când rachete cu gazul neurotoxic sarin erau lansate asupra unor suburbii ale capitalei Damasc controlate de opoziție, Masri lucra în cadrul unui spital de campanie. Atacurile de atunci au lăsat în urmă sute de morți și mii de răniți.
„La acea vreme, eram instruiți și pregătiți, ca medici, pentru un astfel de eveniment", spune Masri. „Am reușit să ne organizăm rapid. Dar nu am fost pregătiți pentru acest scenariu. Această situație este mult mai gravă".
Masri spune că nimic din ceea ce a văzut în timpul războiului civil nu l-ar fi putut pregăti pentru o asemenea catastrofă: în primele ore pacienții în valuri și unii dintre ei păreau inițial bine ca apoi starea lor să se deterioreze.
„Cel mai rău este să fii medic în aceste circumstanțe. Când nu poți salva viața unui pacient sau nu poți alina durerea cuiva - acesta este cel groaznic sentiment pe care îl poți avea."
Masri a trebuit să îngrijească pacienți în timp ce era îngrijorat pentru familia sa, aflată peste graniță, cu care nu a putut lua legătura pentru că nu mai exista curent și nici semnal mobil.
Soția și copiii săi locuiesc peste graniță, în orașul Gaziantep din sudul Turciei - în apropierea epicentrului cutremurului - care a fost, de asemenea, grav afectat.
"Cel mai groaznic sentiment pe care îl poți avea în timpul unor astfel de crize este să nu știi dacă familia și cei dragi sunt bine."
„Ne uitam la pacienți cu doi ochi - unul pentru a le evalua rănile, iar celălalt pentru a vedea dacă pacientul este sau nu un membru al familiei."
A suspinat de ușurare când fratele său s-a grăbit la spital pentru a-l asigura pe Masri că toată familia este în siguranță. A reuși să se și odihnească puțin.
"Când m-am dus să dorm, pur și simplu m-am prăbușit", spune el. "Au fost momente în care aveam nevoie ca cineva să mă țină pentru a putea rămâne în picioare și continua să lucrez".
Masri a reușit abia dimineața să plece de la spital pentru a lua micul dejun cu frații și părinții săi. Speră că va putea în cele din urmă să-și viziteze soția și copiii în Gaziantep.
Când l-a consultat din nou pe Mohammed, copilul de șapte ani, l-a întrebat dacă îl recunoaște.
„Da, tu ești doctorul care mi-a salvat viața", a răspuns Mohammed.
Primele ajutoare ONU au ajuns joi în nord-vestul Siriei
Un convoi de ajutoare al Națiunilor Unite a trecut joi granița din Turcia în nord-vestul Siriei la trei zile de la cutremurele care au zguduit Turcia, în contextul eforturilor de a aduce ajutor internațional într-o regiune afectată de război civil și de o criză umanitară acută.
Biroul Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA) a declarat că convoiul de joi, format din șase camioane care transportau articole pentru adăposturi și produse nealimentare (NFI), a trecut prin punctul de trecere Bab Al Hawa - singurul coridor de ajutor umanitar între Turcia și Siria.
Salvatorii locali și-au exprimat dezamăgirea față de faptul că nu a fost trimis echipamentul de care au nevoie pentru a salva vieți.
"Ajutorul ONU... este asistența regulată și periodică de dinainte de cutremur", a scris pe Twitter Căștile Albe, o organizație ai cărei prim-ajutor voluntar operează în regiune.
"Nu este un ajutor și echipament special pentru echipele de căutare și salvare și pentru recuperarea celor prinși sub dărâmături".
Joi dimineață, pe măsură ce fereastra de căutare a supraviețuitorilor se restrângea, Căștile Albe spuneau că lipsa utilajelor grele le îngreunează semnificativ munca și au făcut apel la comunitatea internațională pentru ajutor.
Condițiile de iarnă aspră au complicat, de asemenea, operațiunea, în timp ce întreruperile majore de energie electrică au provocat penurie de combustibil în spitalele copleșite de cei 2.950 de răniți.
"Situația este foarte gravă. Și nu există niciun ajutor", a declarat pentru Reuters Ibrahim Khalil Menkaween, un bărbat în vârstă de 56 de ani, care și-a pierdut șapte membri ai familiei, inclusiv soția.
Se încarcă comentariile...
