Culisele negocierilor care au făcut posibil armistițiul istoric dintre Israel și Hamas. Rolul lui Trump
0BBC a discutat cu un număr de oficiali de ambele părți ale negocierilor pentru a pune laolaltă piesele încheierii unui armistițiu istoric între Israel și Hamas în Fâșia Gaza, după luni de impas în care un acord a părut aproape să fie încheiat și totuși aparent imposibil de finalizat.
Negociatorii israelieni și ai Hamas nu s-au întâlnit niciodată față în față, dar la final, i-a despărțit un singur etaj.
Discuțiile privind un acord de încetare a focului mediate de negociatori din Qatar, Egipt și SUA tărăgănau câteva luni, uneori fără speranță. Dar în ultimele zile decisive, jucătorii cheie s-au aflat în aceeași clădire din Doha, iar ritmul schimburilor a fost frenetic.
Părțile erau gata să bată palma, dar lucrurile merseseră prost și altădată.
Nici de data asta nu a fost altfel: acordul a fost pe punctul să fie abandonat chiar în timp ce se pregătea un podium pentru prim-ministrul Qatarului, care urma să facă anunțul că s-a ajuns la o înțelegere.
„Literalmente, negocierile au avut loc cu până la 10 minute înainte de conferința de presă. Lucrurile s-au redresat în ultimul moment", a spus o sursă familiarizată cu discuțiile.
Teren mișcător
Cadrul general al acordului la care s-a ajuns la 15 ianuarie a fost, în mare, același cu propunerea prezentată de președintele Joe Biden în timpul unui discurs de la Casa Albă în mai anul trecut, și anume: un armistițiu în trei etape, presupunând o încetare a focului, eliberarea ostaticilor israelieni în schimbul prizonierilor palestinieni și retragerea treptată a armatei israeliene din Fâșia Gaza.
Dar surse familiare cu discuțiile spun că dinamica discuțiilor a suferit o transformare la mijlocul lunii decembrie.
Gruparea Hamas, zguduită după uciderea liderului său, Yahya Sinwar, cu două luni mai devreme, devenise din ce în ce mai izolată. Aliatul său din Liban, Hezbollah, fusese decimat și acceptase un armistițiu cu Israelul. Guvernul din Siria al lui Bashar al-Assad, susținut de Iran, a fost, de asemenea, înlăturat.
Viziunea Washingtonului este că Hamas a fost silit să renunțe la ideea că „cavaleria venea să o salveze”, a spus un oficial american.
„Nu exagerăm când spunem că ecuația s-a schimbat fundamental”, modificând calculul Hamas, potrivit unui oficial înalt al administrației Biden, familiarizat cu discuțiile.
Un oficial israelian, care a dorit să rămână anonim, a spus la rândul lui că Hamas „nu se grăbea” să încheie un acord și că „dicta” mai degrabă decât să negocieze înainte de operațiunile israeliene împotriva aliaților Hamas din regiune.
Pe lângă asta, a spus oficialul, ambele administrații americane, cea în exercițiu și echipa de tranziție a lui Trump, au dat în felul lor un impuls negocierilor.
„Nu am fi putut ajunge la un astfel de acord până când nu s-au schimbat condițiile”, a adăugat oficialul.
Pe 12 decembrie, echipa de negocieri a lui Biden l-a vizitat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu, iar la discuții au fost prezenți consilierul pentru securitate națională de la Casa Albă, Jake Sullivan, delegatul pentru Orientul Mijlociu, Brett McGurk, și directorul CIA, Bill Burns.
Un oficial american, care a vorbit sub condiția anonimatului, a spus că întrevederea a durat „mai multe ore” și s-a axat pe „noua ecuație regională” și pe trecerea accelerată de la încetarea focului din Liban la o „altă rundă de discuții intense” asupra Gaza.
În această etapă, apăruse însă o altă piesă pe tabla de șah: Donald Trump.
Pe 16 decembrie, la câteva săptămâni după victoria lui Trump, BBC a vorbit cu un oficial Hamas care s-a arătat neobișnuit de optimist cu privire la demersurile de încetare a focului, sugerând că acestea păreau a fi mai serioase decât oricând.
Oficialul - care a luat parte la toate rundele de discuții, din noiembrie 2023 - spune că s-a simțit liniștit de mesajul trimis mediatorilor de un consilier al viitorului președinte american, sugerând că Trump dorește finalizarea unui acord înainte de învestirea sa.
Trump a avertizat, de asemenea, că „se va”dezlănțui iadul” dacă Hamas nu consimte să elibereze ostaticii.
„De data asta, presiunea nu se va limita la Hamas, așa cum se obișnuia în timpul administrației Biden”, a spus oficialul palestinian. „Vor exista și presiuni asupra lui Netanyahu. El este cel care se pune în calea acordului, iar Trump pare să înțeleagă foarte bine asta".
Speranțele privind un acord, zădărnicite în mod repetat
Cu toate acestea, predicția oficialului palestinian citat mai sus, conform căreia s-ar putea ajunge la un acord până la Crăciun, s-a dovedit a fi excesiv de optimistă.
Israelul a exclus public eliberarea anumitor deținuți palestinieni de rang înalt, în timp ce Casa Albă a acuzat Hamas că blochează eliberarea ostaticilor.
„Hamas refuza să aprobe ... lista de ostatici care urmau să fie eliberați în faza întâi a implementării acordului. Era un punct fundamental. Vorbim de un acord de eliberare a ostaticilor. Până nu aprobi lista de ostatici, nu va fi niciun acord”, a declarat un oficial al administrației Biden.
Acesta a precizat că Hamas a făcut afirmații „total false” despre faptul că nu ar cunoaște locația ostaticilor.
„Ne-am ținut pe poziție și practic nu am părăsit masa până când Hamas nu a fost de acord cu lista de ostatici”.
La rândul său, un oficial israelian a declarat că Hamas a încercat să ascundă numărul de ostatici în viață și „a încercat să dicteze că ne vor trimite doar cadavre”.
De partea cealaltă, Hamas a susținut că Israelul a adăugat 11 nume pe lista ostaticilor pe care îi dorea eliberați în prima etapă. Potrivit grupării, aceștia erau rezerviști și, prin urmare, nu erau eligibili pentru eliberare alături de femei, ostatici răniți și ostatici în vârstă.
Dar ușa a rămas deschisă pentru mediatori de a continua negocierile, iar la 3 ianuarie a apărut un progres când Hamas a propus eliberarea a 110 deținuți palestinieni care ispășesc pedepse pe viață.
Părțile aveau termeni bine stabiliți pentru astfel de shimburi. Pentru fiecare ostatic pe care Hamas urma să-l elibereze, Israelul trebuia să furnizeze ceea ce a devenit cunoscut în nomenclatura proiectului de acord drept „cheie” – adică un număr convenit sau chiar anumiți deținuți palestinieni.
„Există o ecuație pentru câți prizonieri palestinieni vor fi eliberați. Deci, pentru femeile soldat, de exemplu, există o cheie. Și pentru bărbații în vârstă, există o cheie. Ca și pentru femeile civile. Și aceasta toate au fost rezolvate și prizonierii au fost numiți, sute de prizonieri sunt pe listă”.
Astfel, dosarul de schimb în cadrul negocierilor - prizonieri palestinieni contra ostatici deținuți de Hamas - a devenit cunoscut drept „cheile”.
În acest stadiu al discuțiilor, Hamas a cedat și în privința a două cereri de lungă durată: retragerea completă a forțelor israeliene din Gaza în prima etapă și angajamentul oficial al Israelului pentru o încetare totală a focului.
Simțind ocazia, mediatorul egiptean l-a trimis de urgență pe generalul-maior Ahmed Abdel Khaleq - care se ocupă de portofoliul palestinian în serviciile de informații egiptene - la Doha. După întâlnirea cu reprezentanţii Hamas, el a obţinut confirmarea că gruparea va face ceea ce un înalt oficial Hamas a descris drept „concesii dureroase”.
Dar pe 6 ianuarie, potrivit unui oficial palestinian, Israelul a respins oferta prezentată de Hamas cu privire la cei 11 ostatici. Hamas a răspuns trimițând BBC și altor instituții de presă o listă cu numele și vârstele a 34 de ostatici israelieni. Două zile mai târziu, trupul unuia dintre cei de pe acea listă - Yosef AlZayadni - a fost găsit în Gaza.
Lista includea soldați de rezervă, ceea ce indica că Hamas era dispus să-i elibereze în prima etapă a acordului.
La câțiva pași de un acord
Ședințele până în zorii zilei în Doha au devenit comune în perioada finală a negocierilor.
În ultima lună, au evoluat către așa-numitele „discuții de proximitate”, cu ambele părți în aceeași clădire cu două etaje, potrivit relatărilor unor oficiali familiarizați cu detaliile.
Un înalt oficial american a spus că delegația Hamas se află la primul etaj, iar cea a Israelului la etajul următor. Mediatorii pasau documentele pentru a fi studiate de părți. Hărțile propunerilor de retragere a trupelor israeliene și detaliile despre ostatici sau deținuți palestinieni au fost transmise prin mediatori ce mergeau de la un etaj la altul.
„Aceasta a presupus un volum uriaș de muncă și, trebuie să o spun, toate acestea nu au fost rezolvate cu totul, realmente, până în ultimele ore”, a spus oficialul.
În clădirea unde s-au purtat ultimele negocieri, delegațiile s-au întâlnit separat cu personalități de rang înalt din Qatar și Egipt. Printre cei implicați îndeaproape s-a numărat și prim-ministrul Qatar Mohammed bin Abdulrahman Al Thani.
În fazele finale ale discuțiilor s-au lucrat asupra a două puncte cruciale: listele pentru eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas și a prizonierilor palestinieni deținuți de Israel, respectiv pozițiile pentru retragerea trupelor israeliene din zonele populate din Gaza în prima etapă.
Până la 9 ianuarie, presiunea a crescut. Trimisul lui Trump, al lui Biden și șeful serviciilor secrete egiptene s-au reunit la Doha pentru o sesiune serioasă de negocieri de opt ore.
Un înalt oficial egiptean a declarat pentru BBC: „Suntem cel mai aproape de a ajunge la un acord”.
S-a ajuns la un acord cu privire la 90% dintre problemele persistente, dar au fost necesare discuții suplimentare.
Steve Witkoff, trimisul pentru Orientul Mijlociu numit recent de Trump, a fost trimis la Tel Aviv pentru se întâlni cu Benjamin Netanyahu. Deși nu era oficial în post, magnatul imobiliar din New York devenise din ce în ce mai implicat în discuții, de care Trump era foarte interesat.
Era pe cale să fie trimis într-o misiune, care s-a dovedit esențială.
Finalul jocului
Omul lui Trump a sosit în Israel pe 11 ianuarie, chiar într-o zi de sabat.
Lui Witkoff i s-a cerut să aștepte până la sfârșitul sabatului pentru a-l vedea Netanyahu, dar, într-o încălcare a protocolului, trimisul a refuzat și a cerut să se întâlnească imediat cu prim-ministrul israelian.
Netanyahu pare să fi fost presat puternic în timpul întâlnirii, iar intervenția din tabăra lui Trump pentru a determina guvernul israelian să depășească reticențele pare să fi fost critică.
Din câte se pare, întrevederea a fost ocazia ca trimisul lui Trump să-i dea un mesaj ferm lui Netanyahu: Trump vrea un acord, încheie-l.
Comentând aceste discuții, un oficial israelian care a cerut să rămână anonim a spus că a fost o „întâlnire foarte importantă”.
Witkoff s-a întors la Doha, dar acesta a rămas la negocieri, vorbind cu trimisul lui Biden, McGurk, în ceea ce doi oficiali americani au numit un efort de tranziție „aproape fără precedent” în diplomația americană.
Săptămâna aceasta, oficialul Hamas, Bassem Naim, a declarat pentru Al Arabiya că „nu și-ar putea imagina că [acordul] ar fi fost posibil fără presiunea viitoarei administrații conduse de președintele Trump” – și a citat în mod special prezența lui Witkoff la discuții.
La 12 ianuarie, un înalt oficial palestinian familiarizat cu negocierile a spus că „toți oficialii sunt aici în aceeași clădire”, adăugând: „Seara asta e decisivă. Suntem la doar câțiva pași de un acord”.
Acea întâlnire a durat șase ore - dar, ca de atâtea ori înainte, s-a ajuns la un impas.
De data aceasta, dezacordul a fost legat de mecanismul de întoarcere a persoanelor strămutate din sudul Gazei în nord.
Israelul a cerut să verifice pe repatriați și vehiculele lor pentru a se asigura că nu sunt transportați militanți sau echipamente militare - condiție refuzată de Hamas.
Mediatorii au propus ca echipele tehnice din Qatar și Egipt să efectueze perchezițiile. Ambele părți au fost de acord.
Pe 15 ianuarie, un negociator Hamas a scris într-un mesaj către BBC: „Totul s-a terminat”.
Se încarcă comentariile...
