Analiză. Ce se ascunde în spatele războiului rece din Orientul Mijlociu INFOGRAFIE

Conflictul dintre Arabia Saudită şi Qatar, care s-a extins zilele acestea în regiune, este vechi şi poate fi explicat foarte bine de exploatarea zăcămintelor de gaze naturale şi izolarea Iranului cerută de preşedintele Statelor Unite, Donald Trump.

Motivele invocate de cele şapte state arabe - Bahrein, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Yemen, Libia şi Maldive - de a rupe legăturile cu micuţul stat Qatar, fiindcă ar sprijini grupări teroriste şi ar fi plătit aproape 1 miliard de dolari pentru eliberarea unor membri ai familiei regale răpiţi în Irak de jihadişti, nu explică brusca deteriorare a situaţiei din Orientul Mijlociu. 

Excomunicarea Qatarului de către Arabia Saudită îşi are rădăcinile încă din 1995, iar istoria veche a conflictului şi viitorul acestuia pot fi cel mai bine explicate de gazele naturale, relatează Bloomberg, preluată de News.ro.

În anul respectiv, tatăl actualului emir al Qatarului, şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, şi-a înlăturat de la putere propriul tată, pro-saudit, şi a efectuat prima livrare de gaze naturale lichefiate, de la cel mai mare zăcământ din lume.

Zăcământul offshore North Field, unde se află practic toate rezervele de gaze ale Qatarului, este împărţit cu Iranul, rivalul Arabiei Saudite.

Avuţia acumulată din vânzările de gaze a transformat Qatarul nu doar în cea mai bogată naţiune din lume, cu un venit anual pe cap de locuitor de 130.000 de dolari pe an, ci şi în cel mai mare exportator de gaze naturale lichefiate.

Atenţia acordată gazelor diferenţiază Qatarul de producătorii vecini de petrol în Consiliul de Cooperare din Golf şi a permis emiratului să rupă dominaţia Arabiei Saudite.

În schimb, Qatarul şi-a dezvoltat propriile legături cu alte puteri, între care Iranul, Statele Unite (Qatarul găzduieşte Comandamentul Central al SUA) şi, mai recent, cu Rusia. Fondul suveran de investiţii al Qatarului a convenit anul trecut să investească 2,7 miliarde de dolari în grupul rus Rosneft.

„Qatarul era un fel de stat vasal al Arabiei Saudite, dar s-a folosit de autonomia creată de averea adusă de gaze pentru a-şi construi un rol independent. Restul regiunii a căutat o oportunite pentru a tăia aripile Qatarului”, a arătat Jim Krane, cercetător la Baker Institute al Rice University din Houston, Texas.

Oportunitatea a venit când preşedintele american Donald Trump a vizitat recent Arabia Saudită şi a făcut apel la conştiinţa tuturor statelor pentru a izola Iranul.

Producţia de gaze naturale a Qatarului nu este supusă restricţiilor OPEC, cartelul petrolului dominat de Arabia Saudită. Recent, cererea de gaze naturale lichefiate pentru a produce electricitate a crescut în statele din Golf.

Averea acumulată de Qatar din vânzările de gaze a permis emiratului să dezvolte politici externe care au ajuns să irite statele vecine. Qatarul a sprijinit mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt, Hamas în Fâşia Gaza şi facţiuni înarmate respinse de  Emiratele Arabe şi Arabia Saudită în Libia şi Siria.

Gazele au plătit şi pentru reţeaua globală de televiziune Al Jazeera, care în diferite momente a nemulţumit majoritatea guvernelor din Orientul Mijlociu.

Mai mult decât atât, gazele au ajutat Qatarul să promoveze o politică de angajament cu Iranul şiit, pentru a-şi asigura sursa bunăstării.

Situaţie complicată pentru SUA

Această ruptură în rândul ţărilor arabe complică eforturile americane de a crea un front unit împotriva extremiştilor suniţi şi influenţei iraniene. Unii analişti consideră că vizita lui Trump a întarit poziţia saudită în regiune, în ciuda faptului că această ţară este considerată, datorită formei specifice de islam la care aderă, Wahhabi, o sursă a extremismului.

Karen Young, de la Institutul pentru Ţările Golfului crede că Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite consideră că este momentul să acţioneze pentru că Trump le va sprijini.

Turcia şi Iranul, doi actori implicaţi în Orientul Mijlociu, fac apel la rezolvarea crizei cât mai curând. Publicaţia turcă „Hurriyet“ scrie că „această mişcare este un rezultat al politicii de încercuire a Iranului, pusă în aplicare odată cu venirea la putere în SUA a lui Donald Trump“. 

   De altfel, preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat marţi că recenta sa vizită în Orientul Mijlociu a început deja să "dea roade", întrucât liderii regionali dau curs promisiunii de a adopta o poziţie dură faţă de finanţarea grupărilor militante, relatează Reuters.

 "Mă bucur foarte mult să constat că vizita în Arabia Saudită, (discuţiile) cu regele şi 50 de ţări dau deja roade. (Liderii regionali) au spus că vor adopta o poziţie dură faţă de finanţarea terorismului şi toate referirile au indicat spre Qatar. Poate că acesta va fi începutul sfârşitului ororii terorismului!", a subliniat Trump, pe Twitter. 

Un oficial de la Casa Albă a declarat că preşedintele Statelor Unite Donald Trump i-a cerut regelui Salman al Arabiei Saudite să îndemne la unitate în Golf, pe fondul escaladării disputei privind sprijinul oferit de Qatar militanţilor islamişti, infomează BBC. 

Liderul de la Casa Albă pare astfel să se poziţioneze în criza declanşată după ce Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrein, Egipt, Yemen, Libia şi Maldive au rupt relaţiile diplomatice cu Qatarul, ţară pe care au acuzat-o că susţine terorismul. 

Într-un articol publicat în revista Le Point, scriitorul algerian Kamel Daoud are cuvinte extrem de critice faţă de orbirea Americii, dar şi a occidentalilor în general, care nu văd, spune el, în Arabia saudită a fost fabricată “matricea” terorismului sunit. Iar despre vizita lui Donad Trump în Arabia Saudită el spune următoarele: “Cum este posibil să lansezi un apel către musulmani ca să lupte împotriva terorismului chiar pe locurile unde este comisă crima?” 

În legătură cu ţările arabe din Magreb, Kamel Daoud denunţă următoarea situaţie: “Noi, în sud, suntem prinşi între expansiunea wahabismului universal şi Occidentul care îşi ridică ziduri, şi suntem paralizaţi de spectacolul enormei idioţii occidentale, dacă nu chiar al iprocriziei Occidentului.”

„Cum putem ignora în aşa hal un mecanism care ne ucide şi care ucide lumea? Atâta prostie vă ucide şi ne ucide" mai scrie Kamel Daoud în „Le Point“.   

La capitolul finanţarea terorismului, lucrurile sunt însă mai complicate, iar lui Donald Trump i s-a reproşat că face o gravă eroare de analiză. De la atacul comis în 2001 împotriva Statelor Unite toate actele de terorism au fost comise în Occident de fanatici suniţi.

Iar îndoctrinarea acestora este de fapt opera Arabiei Saudite, care finanţează în lume expansiunea ideologiei wahabite.

 Saudiţii sunt interesaţi în primul rând să-şi asigure o dominaţie absolută în regiune. Dar o lume arabă din care se extirpă orice opoziţie faţă de Arabia Saudită va fi o lume tot mai adânc afundată în mizerie, susţine la DW analistul Bachir Amroune.

Şi emiratul Qatar finanţează un curent de gândire periculos şi retrograd, cel al Fraţilor Musulmani. Chiar dacă, pe faţă, Frăţia Musulmană nu îndeamnă la luptă armată şi la terorism, obiectivul ei este impunerea unei ordini islamice riguroase peste tot în lumea arabă şi chiar în sânul comunităţilor musulmane din Occident. 

Qatarul i-a finanţat masiv pe Fraţii musulmani din Egipt şi pe cei din Tunisia. Qatarul a fost mai fost însă acuzat că ar fi finanţat, sub diferire forme, Al Qaida precum şi Organizaţia statul islamic.

Lupta pentru putere în interiorul Casei regale saudite

Arhitectul schimbării echilibrului de putere în regiune este Muhammad bin Zayid Al Nahyan, în vârstă de 56 de ani. Acest prinţ moştenitor din Emiratele Arabe Unite, încă tânăr în comparaţie cu alţi monarhi de la Golf, este naşul tuturor forţelor contrarevoluţionare din ţările Primăverii Arabe. Indiferent că e vorba de Tunisia, Libia sau Egipt, vechea gardă locală poate fi sigură de sprijinul lui Muhammad bin Zayid. Iar interesele sale sunt diametral opuse de cele ale Qatarului, care mizează mai ales pe Frăţiile Musulmane.

Prinţul moştenitor din Emiratele Arabe Unite întreţine relaţii excelente cu Donald Trump. Şi se foloseşte de acestea pentru a-l sprijini pe ambiţiosul său aliat, viceprinţul moştenitor din Arabia Saudită, Muhammad. Acesta vrea să devină cât mai rapid posibil vicerege la Riad, pentru a-l moşteni pe vârstnicul său tată. Aşadar, criza din jurul Qatarului este provocată şi de lupta pentru putere care se dă în interiorul Casei regale saudite.

Efecte în plan economic

Nici efectele în plan economic nu-s de neglijat. Preţurile la petrol pe piaţa mondială au înregistrat creşteri, în ultimele două zile, iar locuitorii Qatarului au intrat în panică, luni, când au auzit că ţările vecine îşi închid graniţele , aşa că au luat cu asalt magazinele pentru a-şi face provizii de hrană, pentru că se asteaptă la ce-i mai rău. Qatarul s-a impus pe scena internaţională prin multiplele sale investiţii. Numai în Marea Britanie a investit în ultimii ani 46 de miliarde de euro, achiziţionînd, printre altele, celebrul magazin de lux Harrods.

În Franţa Qatarul a investit în special în fotbal dar şi în spaţiul mediatic.

    Hackerii ruşi au pus umărul la izolarea Qatarului

La amplificarea tensiunilor între Qatar şi statele arabe au pus umărul şi hackerii ruşi. Aceştia s-ar afla la originea unui atac informatic împotriva agenţiei oficiale de presă a Qatarului survenit la sfârşitul lunii mai, care a reaprins tensiunile în regiune, a relatat marţi seară televiziunea americană CNN, informează AFP. 

CNN citează ca surse anchetatori americani, după izolarea diplomatică a acestui mic stat din Golf de către mai mulţi vecini ai săi în ultimele zile. Potrivit anchetatorilor, scopul Moscovei era, cu această piratare, să provoace divizări între SUA şi aliaţii lor.

Anchetatori ai FBI ajută Qatarul să afle originea acestui presupus atac de piraterie împotriva agenţiei de presă QNA de acum două săptămâni.

Autorităţile qatareze au afirmat că au fost victimele unor ''hackeri'' care au publicat pe site-ul agenţiei declaraţii false atribuite emirului, şeicului Tamim ben Hamad Al-Thani.

Controversatele declaraţii rupeau cu consensul regional pe mai multe teme sensibile, îndeosebi despre Iran, considerat drept un aliat strategic. Ele conţineau comentarii negative despre relaţiile dintre administraţia Trump şi Qatar, care este totuşi un aliat apropiat al SUA.