19 motive pentru a nu ataca Iranul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Un afiş cu mesaj ameninţător agăţat de porţile de intrare în Centrul de Conversie a Uraniului de lângă oraşul iranian Isfahan FOTO: Reuters
Un afiş cu mesaj ameninţător agăţat de porţile de intrare în Centrul de Conversie a Uraniului de lângă oraşul iranian Isfahan FOTO: Reuters

Fostul purtător de cuvânt al Iranului în negocierile cu Uniunea Europeană, pe probleme nucleare, prezintă 19 motive pentru care un atac asupra ţării ar fi mai mult decât inoportun, chiar dăunător la nivel mondial, nu numai relaţiilor cu Israelul şi cu SUA.

Hossein Mousavian, fostul purtător de cuvânt şi preşedinte al Comitetului pentru Relaţii Externe din cadrul Consiliului Naţional de Securitate al Iranului în perioada 1997-2005, a prezentat rezultatele negative la care ar duce un posibil atac al Israelului asupra Iranului.

Ştirile recente au dezvăluit contradicţii de opinie dintre oficialii israelieni şi cei americani cu privire la capacitatea nucleară şi la intenţiile Iranului, atrage atenţia Mousavian, încă din primele rânduri ale editorialului său, postat pe site-ul agenţiei Reuters.

Până în prezent, reprezentanţii Statelor Unite ale Americii nu au împărtăşit intenţia Israelului de a se angaja militar împotriva Iranului, dar preşedintele american Barack Obama a făcut tot ce i-a stat în putinţă să împiedice iranienii să conceapă arme nucleare, spre deosebire de predecesorii săi, scrie Hossein Mousavian, în prezent cercetător la Şcoala de Politici Publice şi Internaţionale din cadrul Universităţii Princeton.

Eforturile lui Obama şi ale administraţiei sale de la Casa Albă de a împiedica guvernul de la Teheran să dezvolte arme nucleare au adus cele mai mari prejudicii Iranului, continuă Mousavian. Unul din paşii guvernului american a fost de a mobiliza liderii mondiali să impună Iranului sancţiuni economice draconice fără precedent. Chiar în primele luni după preluarea mandatului la Casa Albă, Barack Obama a ordonat, în secret, extinderea utilizării armelor cibernetice împotriva Iranului, ameninţând, între timp, cu utilizarea forţei militare.

În acest context, o ofensivă militară nu este exclusă, dar angajarea într-un război cu Iranul ar fi o mişcare iresponsabilă a oricărei ţări, fie aceasta Israel, fie SUA, atrage atenţia Hossein Mousavian, în editorialul său postat pe site-ul agenţiei Reuters.

Mousavian prezintă motivele pentru care atacarea Iranului nu ar fi o idee bună:

1. Iranul este una dintre principalele ţări ale lumii musulmane ce pledează pentru încetarea folosirii armelor nucleare în conflicte armate. Poziţia guvernului de la Teheran este susţinută şi la nivel religios, prin emiterea unui decret Fatwa (lege islamic) ce interzice producerea, depozitarea şi folosirea armelor de distrugere în masă.

2. După mai bine de 4.000 de ore inspecţii efectuate în ultimul deceniu, reprezentanţii Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (IAEA) au constatat că nu există dovezi ale abaterii Iranului de la activitatea nucleară cu privire la construirea unei asemenea arme.

3. Potrivit rapoartelor de evaluare „National Intelligence Estimate” (NIE) privind activitatea nucleară a Iranului, întocmite de oficialii americani în 2001, 2005, 2007 şi în 2011, ţara nu deţine arme nucleare, nu a luat decizia să le construiască şi nu are de gând să le achiziţioneze, programul nuclear iranian fiind destinat doar cercetării şi furnizării de energie. Comunitatea internaţională a acceptat concluziile rapoartelor NIE.

4. Dacă Statele Unite ar ataca Iranul, ar zădărnici eforturile depuse la nivel mondial de a stopa orice tentativă de dezvoltare a armelor nucleare prin Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear, la care sunt semnatare 189 de state de pe Glob. Dacă SUA, stat semnatar al tratatului şi ţară deţinătoare a peste 5.000 de focoase nucleare, ar ameninţa un stat ce nu deţine, oficial, armament atomic, precum Iranul, Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear ce datează din 1968 se va dovedi total inutil.

5. Dacă Israelul ar ataca unilateral Iranul, consecinţele ar fi şi mai catastrofice, cu atât mai mult cu cât guvernul de la Tel Aviv se numără printre puţinele care nu au semnat Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear, deşi Israelul este un stat deţinător de arme nucleare. Astfel, o ţară nesemnatară, dar cu dispozitive nucleare de atac, ar ameninţa o ţară care nu are arme atomice, dar care este semnatară a Tratatului de Neploriferare. Prin urmare, orice atac israelian ar evidenţia şi mai mult irelevanţa tratatului.

6. O lovitură militară nu ar distruge complet programul nuclear iranian şi nici nu ar cauza o amânare relevantă a programului.

7. În cazul unui atac, Iranul s-ar putea retrage din rândul statelor parte ale Tratatul de Neproliferare a Armamentului Nuclear, şi-ar suspenda negocierile nucleare cu negociatorii internaţionali, ar da afară inspectorii din siturile nucleare şi şi-ar ascunde programul atomic.

8. O lovitură militară a Israelului şi a Statelor Unite ar rupe definitiv relaţiile de apropiere dintre guvernul de la Teheran şi cel de la Washington.

9. Nu este nicio îndoială că în cazul unui atac, iranienii, indiferent de natura politică, s-ar reuni sub acelaşi scut pentru a-şi apăra pământul, integritatea, identitatea şi drepturile, pentru a rezista ameninţărilor de securitate.

10. Efortul preşedintelui Barack Obama de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu lumea musulmană este unul dintre cele mai importante obiective ale politicii externe americane. Scopul acesta l-a evidenţiat în iunie 2009, în cadrul unui discurs la Cairo. Orice lovitură din partea SUA sau a Israelului ar reînvia sentimentul antiamerican în lumea musulmană.

11. Bugetul american s-a subţiat semnificativ în urma războaielor duse în Irak şi în Afganistan. SUA încearcă să evite colapsul economic, care ar fi accelerat puternic de un al treilea război în zona Orientului Mijlociu.

12. Strâmtoarea Ormuz care susţine comerţul naval cu combustibil fosil ar deveni foarte vulnerabilă din punct de vedere al siguranţei, fapt ce ar duce la creşterea preţului ţiţeiului, până la sume de 200 de dolari sau chiar 300 de dolari pe baril.

13. Influenţa Statelor Unite ale Americii în Orientul Mijlociu a fost deja subminată pe mai multe fronturi. Relaţiile dintre ţările arabe pro-americane (Egipt, Tunisia, Yemen şi Liban) şi SUA s-ar deteriora mult mai rapid în cazul unui atac asupra Iranului. Totodată, aceste state şi-ar reîndrepta susţinerea către Teheran.

14. Iranul este un stat influent care deţine capital masiv în Orientul Mijlociu. În eventualitatea unui atac asupra lui, armata iraniană îşi va folosi atât resursele proprii, cât şi activele externe pentru a răspândi conflictul în afara graniţelor ţării, în restul regiunii.

15. În cazul unui atac, Iranul ar înrăutăţi şi ar complica situaţia din Irak şi din Afganistan, ţări în care armata americană are efective din ce în ce mai puţine ca urmare a reducerii numărului trupelor din zonă.

16. Israelul este deja izolat. Un război cu Iranul i-ar înrăutăţi această situaţie şi ar încorda relaţiile celor două state, SUA şi Israel, cu celelalte ţări din regiune.

17. Chiar dacă Israelul ar iniţia o acţiune militară unilaterală, guvernul de la Washington ar fi considerat complice la un asemenea atac iar activele sale, bazele şi personalul, ar fi ţintele răzbunării iraniene.

18. O lovitură israeliană şi americană ar lărgi dramatic prăpastia dintre SUA şi ţări precum Rusia, China şi statele din cadrul Mişcării de Nealiniere. În plus, ar putea crea divergenţe cu aliaţii europeni şi cu cei regionali, tensiuni deja rămase din urma războiului din Irak.

19. Există şansa unei soluţionări pe cale diplomatică, dar pentru aceasta este nevoie ca Occidentului şi Israelului să adopte o poziţie mult mai realistă. Iranul este pregătit să coopereze pe problemele esenţiale, care vizează atât colaborarea cu Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică, cât şi demonstrarea faptului că unităţile nucleare nu caută să îmbogăţească uraniului peste 5%, activitate care ar putea ridica suspiciuni cu privire la crearea unei bombe atomice. În schimb, Iranul solicită recunoaşterea drepturilor legitime ca stat semnatar al Tratatului de Neproliferare, dar şi înlăturarea graduală a sancţiunilor.

În lume

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite