Ungaria are azi alegeri parlamentare
0
Partidului de guvernământ FIDES - Uniunea Civilă Maghiară, condus de premierul Viktor Orban, i se opune o coaliţie de şase partide de opoziţie
Următoarele alegeri pentru Adunarea de Stat (parlamentul unicameral) a Ungariei, care vor determina primul ministru şi noul guvern al ţării, au loc azi, duminică, 3 aprilie 2022. Având în vedere dezacordurile grave dintre autorităţi şi opoziţie, de rezultatele votului va depinde cursul politic al Ungariei pentru următorii patru ani.
Partidul de guvernământ FIDES-Uniunea Civilă Maghiară, condus de premierul Viktor Orbán, se confruntă cu o coaliţie de şase partide de opoziţie care l-a nominalizat pe Peter Marky-Zaj, primarul în vârstă de 49 de ani al orăşelului Hodmeziovaszárhely, drept candidat pentru prim-ministru. Orban, care este cu nouă ani mai în vârstă decât adversarul său politic, este prim-ministru pentru trei mandate consecutive din 2010. La ultimele alegeri, organizate în 2018, Fidesz şi aliatul său junior, Partidul Popular Creştin Democrat (PPCD), au obţinut o majoritate constituţională de două treimi în parlament.
Duminică, lupta va avea loc pentru 199 de locuri de deputat în Adunarea de Stat, dintre care 93 sunt repartizate pe liste de partid, iar 106 - în raioanele cu un singur mandat. În fiecare dintre ele, coaliţia de opoziţie „Unificarea pentru Ungaria”, condusă de dorinţa de a învinge cu orice preţ partidul lui Orban, a prezentat pentru prima dată candidaţi unici.
Ultimele sondaje arată că poziţiile FIDES şi ale creştin-democraţilor par mai puternice decât cele ale adversarilor lor politici. Totuşi, dacă serviciile sociologice proguvernamentale acordă premierului şi susţinătorilor săi un avantaj de aproape 10 puncte procentuale, atunci studiile independente arată că avansul lor asupra opoziţiei nu este atât de mare. În acest sens, politologii maghiari sunt de acord că tandemul FIDES şi CDPP va câştiga din nou alegerile, dar de această dată va avea doar o majoritate simplă de voturi în parlament.
Nimeni în afară de FIDES
Atât guvernul, cât şi oponenţii săi cred că miza în aceste alegeri este mai mare ca niciodată. Vorbim despre „pace şi securitate”, susţine Orban, referindu-se la evenimentele din Ucraina vecină şi la disponibilitatea opoziţiei de a începe să furnizeze arme Kievului dacă va ajunge la putere. „Stânga ne va trage în război”, a spus premierul la un miting electoral de sâmbătă la Kecskemét.
Guvernul maghiar încearcă să evite participarea la conflictul ucrainean şi să minimizeze daunele aduse economiei naţionale din cauza sancţiunilor anti-ruse.
Ungaria a sprijinit toate interdicţiile UE impuse Moscovei, cu excepţia propunerilor de embargo asupra aprovizionării cu petrol şi gaze. Autorităţile maghiare, care au semnat anul trecut două noi contracte cu Gazprom, nu ascund faptul că sunt prea dependente de importurile de energie din Rusia.
În acelaşi timp, guvernul notează că Ungaria păstrează probabil cele mai mici preţuri pentru locuinţe şi servicii comunale dintre toţi membrii UE. De asemenea, susţine că în ultimii 12 ani a reuşit să creeze aproximativ 1 milion de noi locuri de muncă (Ungaria este o ţară cu o populaţie de 10 milioane de locuitori). În ultimii şapte ani, guvernul a alocat 570 de miliarde de forinţi (mai mult de 1,5 miliarde de euro) în cadrul programului de investiţii în întreprinderi mari, iar în ultimii doi ani a oferit sprijin financiar la peste 1,4 mii de firme mijlocii şi mici.
În acest an, autorităţile au întreprins măsuri suplimentare care pot atrage alegătorii. S-au majorat salariul minim, pensiile şi salariile militarilor, s-au redus accizele la benzină, s-au introdus preţuri fixe pentru anumite produse (făină, zahăr, ulei de floarea soarelui, lapte, porc, carne de pui).
Opoziţia susţine că o astfel de generozitate va duce probabil la o creştere a datoriei publice şi a deficitelor bugetare. Cu toate acestea, guvernul consideră că performanţa macroeconomică a Ungariei este în general destul de bună. La sfârşitul anului trecut, economia sa a crescut cu 7,1%, ceea ce este cu mult peste media UE. „Astăzi Ungaria este mai puternică şi mai rezistentă decât înainte”, a spus ministrul Finanţelor Mihaly Varga. În acelaşi timp, nu şi-a ascuns îngrijorarea cu privire la inflaţia ridicată, care ar putea fi exacerbată de consecinţele sancţiunilor antiruseşti şi ale creşterii preţurilor la energie.
Susţinătorii FIDES spun că, în situaţia actuală, frâiele guvernării nu pot fi încredinţate decât unui politician cu experienţă precum Orban. Potrivit acestora, Marki-Zai, care până de curând era necunoscut în ţară, nu se pretează pentru funcţia de premier.
De la socialişti la un câine cu două cozi
Primarul din Hodmezyovasharhei, un catolic convins şi tată al multor copii, Marki-Zai, s-a dovedit a fi o figură de compromis care s-a trezit în marea politică după victoria de anul trecut la alegerile interpralamentare. Succesul i-a venit în turul doi după ce carismaticul primar al Budapestei, Gergely Karacioni, considerat iniţial favoritul cursei, a abandonat pe neaşteptat lupta ulterioară, iar câştigătoarea primului tur, europarlamentarul Clara Dobrev, a fost considerată o candidată de nedorit datorită reputaţiei ambigue a sotului ei, fostul prim-ministru al ţării, iar acum un antreprenor major şi lider al partidului Coaliţia Democrată (DC), Ferenc Gyurcsany. Într-un fel sau altul, Marky-Zai a condus opoziţia şi a găsit imediat favoarea liderilor UE care visau de mult să schimbe peisajul politic maghiar.
„Schimbarea de regim” a devenit unul dintre principalele sloganuri politice ale lui Marky-Zai însuşi. Un alt obiectiv a fost combaterea corupţiei, de care opoziţia îl acuză de multă vreme pe Orban. Potrivit acesteia, premierul nu numai că a uzurpat puterea în ţară, ci şi-a subordonat distribuţia fluxurilor financiare de la bugetul naţional şi fondurile UE în interesul oamenilor loiali lui. „Fondurile UE ar trebui cheltuite pentru reforme şi probleme sociale importante care servesc dezvoltării Ungariei, şi nu îmbogăţirii oligarhilor asociaţi cu premierul”, a spus Marky-Zay.
De asemenea, a reproşat guvernului Orban că nu sprijină în mod activ Ucraina, deşi a fost foarte vag în ceea ce priveşte furnizarea de arme şi trimiterea de trupe NATO pentru a ajuta armata ucraineană. În urmă cu câteva săptămâni, el şi-a fixat pe rever o panglică în culorile drapelului ucrainean şi i-a transmis pe Twitter preşedintelui ucrainean Volodymyr Zelensky că „aşteaptă cu nerăbdare să se întâlnească pentru a discuta despre viitorul UE şi existenţa paşnică a celor două ţări”.
Cu toate acestea, nu există unanimitate de opinii în cadrul opoziţiei maghiare cu privire la problema relaţiilor cu Ucraina. Acest lucru se explică prin diversitatea politică a membrilor coaliţiei: alături de Partidul Socialist de stânga, DC de centru-stânga şi „Dialogul pentru Ungaria”, precum şi mişcările „Verzi” şi liberale „Momentum”, include partidul conservator de dreapta „Jobbik” (Mişcarea „Pentru o Ungarie mai bună”). Nu este de mirare că în cadrul acestui front politic există puncte de vedere diferite, uneori direct opuse, asupra multor probleme – de la asistenţa militară pentru Ucraina până la relaţiile cu etnicii maghiari din Transcarpatia.
La alegeri participă şi mai multe partide minore, inclusiv partidul Ţara Noastră, care se opune „dictaturii covid”, şi parodia Partidul Câinelui cu două cozi, care şi-a emis recent propriile bancnote cu portretul lui George Soros, un finanţator american de origine maghiară, cel mai mare duşman al guvernului Orban. Sondajele arată însă că cu greu vor putea depăşi pragul stabilit pentru intrarea în parlament. Pentru un partid este de 5% din numărul total de voturi, pentru o coaliţie de două partide - 10%, pentru o asociaţie de trei sau mai multe partide - 15%.
Plus un referendum
Secţiile de votare din Ungaria se vor deschide la ora locală 6 dimineaţa (07:00 ora Moscovei) şi se vor închide la ora 19:00 (20:00 ora Moscovei). În conformitate cu legea, imediat după aceea, este permisă publicarea rezultatelor exit-poll-urilor. Comisia Electorală Naţională, căreia comisiile raionale îi transmit protocoale, aprobă şi publică rezultatele alegerilor.
Prezenţa la vot la ultimele alegeri parlamentare din 2018 a fost de 70%. Este de aşteptat ca, având în vedere situaţia actuală, să fie şi mai mare. În Ungaria, cetăţenii cu vârsta peste 18 ani au drept de vot. Anul acesta, peste 8,2 milioane de oameni îl vor putea folosi.
Reprezentanţi ai tuturor partidelor maghiare, precum şi o serie de organizaţii politice şi publice europene vor lucra ca observatori electorali. Oficiul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) a trimis o misiune la scară largă de 233 de observatori internaţionali în ţară, ceea ce este destul de rar pentru un stat membru al UE. Probabil, aceasta a manifestat şi atitudinea deosebită a Bruxelles-ului faţă de actualul guvern ungar.
Concomitent cu alegerile parlamentare din Ungaria, va avea loc un referendum privind oportunitatea menţinerii legii, care a provocat grave neînţelegeri între conducerea ţării şi liderii Uniunii Europene. Se interzice utilizarea în rândul copiilor din şcoli a literaturii şi a materialelor despre relaţiile homosexuale şi posibilitatea de reatribuire a sexului. Guvernul maghiar consideră astfel de acţiuni ca fiind propagandă a homosexualităţii, iar Bruxellesul consideră legea maghiară ca o oprimare a minorităţilor sexuale.
La referendum, cetăţenii republicii vor trebui să spună dacă sunt de acord cu desfăşurarea lecţiilor în şcolile publice pe tema orientării sexuale fără acordul părinţilor, introducerea procedurilor de reatribuire a sexului pentru minori, eliminarea restricţiilor pentru mass-media. la publicarea materialelor cu tentă sexuală. Anterior, aceste măsuri au fost respinse de majoritatea parlamentarilor la adoptarea unei legi privind protecţia copiilor, dar guvernul a fost de acord să supună această problemă la un referendum naţional sub presiunea de la Bruxelles.
Se încarcă comentariile...
