Ucraina intră în al patrulea an de război, fără semne de pace la orizont

Militari ucraineni FOTO Arhivă

Ucraina intră astăzi în al patrulea an al unui conflict sângeros cu rebelii proruşi în estul teritoriului său care - în pofida acordurilor de pace şi a armistiţiilor succesive - s-a transformat într-un conflict îngheţat a cărui rezolvare nu se întrevede la orizont, comentează AFP.

Începând din aprilie 2014, conflictul s-a soldat cu peste 10.000 de morţi până acum: un bilanţ uman pe care nimeni în Ucraina nu şi l-a imaginat atunci când revolta proeuropeană din Maidan (Piaţa Independenţei) s-a încheiat cu înlăturarea de la putere preşedintelui prorus Viktor Ianukovici.

Ulterior, Ucraina a asistat neputincioasă la anexarea de către Rusia a Peninsulei Crimeea, apoi la preluarea, la începutul lunii aprilie, de către manifestanţi proruşi, a unor clădiri oficiale în Doneţk şi Lugansk, în estul ţării.

Manifestanţii, care se opuneau noilor autorităţi proeuropene, au fost înlocuiţi în scurt timp de miliţiile separatiste, iar Kievul a declanşat la 13 aprilie 2014 o „operaţiune antiteroristă“ pentru a prelua controlul asupra zonelor controlate de rebeli.

Rusia, care dezminte orice amestec, susţine că este vorba de un conflict intern al Ucrainei, admiţând totuşi că „voluntari“ ruşi luptă de partea forţelor separatiste „din proprie dorinţă“ împotriva Guvernului de la Kiev.

Forţe proruse din Donbas FOTO 

Acest conflict, singurul în curs de desfăşurare pe continentul european, a provocat o criză gravă între Rusia şi Ucraina, două ţări istoric „surori“, dar şi un nou Război Rece între Rusia şi Occident, acesta din urmă decretând o serie de sancţiuni împotriva Moscovei.

Imediat după alegerea sa în mai 2014, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko promitea că recucerirea estului ţării „nu va dura mai mult de două sau trei luni“.

Dar trei ani de conflict a pus în lumină incapacitatea Kievului de a recuceri teritoriile controlate de separatişti. Armata ucraineană, insuficient echipată şi prost pregătită, a cunoscut mai multe înfrângeri usturătoare după succesul iniţial.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko

În august 2014, aproape 360 de soldaţi au fost ucişi la Ilovaisk. În ianuarie 2015, după nouă luni de lupte crâncene, aeroportul din Doneţk a trecut sub controlul rebelilor, la fel şi nodul de cale ferată strategică din Debalţevo în februarie acelaşi an.

Pe front diplomatic, Kievul şi separatiştii au semnat în 2014 la Minsk, cu participarea Rusiei şi a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), un acord menit să aducă pacea în Donbas.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, preşedintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande şi Petro Poroşenko la negocierile de la Minsk

Acest acord a fost reafirmat de Kiev şi rebeli în februarie 2015 în urma unei medieri franco-germane şi în prezenţa preşedintelui rus Vladimir Putin. Cunoscut ca „Minsk 2“, acesta acord a condus la numeroase încetări ale focului, dar a fost fragilizat de confruntările care au continuat în zona liniei frontului, fiind îngheţat de facto în prezent.

O succesiune de armistiţii au permis, totuşi, în 2016, de a reduce în mod semnificativ violenţele, chiar dacă ciocniri sporadice înrăutăţesc bilanţul conflictului. Astfel, confruntările din februarie s-au soldat cu 30 de morţi la Avdiivka, un oraş industrial controlat de Kiev.

În afară de tragedia umană, conflictul a aruncat Ucraina într-o profundă criză economică. Într-o situaţie proastă şi înainte de Maidan, economia ucraineană supravieţuieşte sprijinului FMI, care i-a acordat în 2015 un pachet de ajutor de 17,5 miliarde de dolari.

În recesiune de doi ani, subminată de corupţie, economia ucraineană trebuie, de asemenea, să facă faţă blocadei comerciale cu regiunile separatiste, care vizează inclusiv produse strategice, cum ar fi cărbunele.

Această blocadă, decisă în martie de Petro Poroşenko după oprirea de către militanţi naţionalişti a unor trenuri de marfă între Kiev şi regiunile separatiste, a forţat Ucraina să găsească alte surse de aprovizionare cu energie decât bazinul carbonifer din est.

Naţionalişti ucraineni blochează trenurile că mărfuri din Est pentru a nu finanţa terorismul

Kievul „nu face lucrurile mai uşoare în Est, dacă vrea ca acesta să facă parte din nou din Ucraina“, declară un diplomat occidental, sub rezerva anonimatului.

Rusia nu-şi va schimba abordarea faţă de Ucraina, ţară pe care şi-ar dori-o sub influenţa sa, estimează experţii.

„Atât timp cât Guvernul actual va rămâne la putere în Rusia, va fi greu pentru el să lase Ucraina să-şi urmeze propria cale“, consideră Lilia Şevţova, de la Chatham House, un centru de reflecţie din Londra, transmite AFP.