Turismul de masă îngrijorează tot mai mult Europa
0
În tot mai multe oraşe europene populare în rândul turiştilor, edilii încep să recurgă la măsuri pentru a limita numărul vizitatorilor, astfel încât să protejeze patrimoniul cultural şi să le asigure localnicilor liniştea.
Italia, Spania, Grecia, Olanda, Croaţia. Sunt doar câteva dintre ţările europene deosebit de atractive pentru turişti, dar pentru care venirea în masă a vizitatorilor din întreaga lume ridică o serie de probleme, pornind de la supraaglomerare şi până la cantităţile de deşeuri lăsate în urmă de aceştia.
În aceste condiţii, în mai multe oraşe foarte populare în rândul amatorilor de vacanţe mai scurte sau mai lungi au fost luate măsuri ce au fost încadrate de unii la capitolul „turismofobie“.
Citadela italiană Veneţia este cap de afiş. Pitorescul oraş, în care locuiesc circa 50.000 de oameni, este un adevărat magnet pentru turişti ‒ statisticile arată că aproximativ 30 de milioane de vizitatori vin aici în fiecare an. Iar un punct de vârf este reprezentat de celebrul Carnaval de la Veneţia. Atunci, oraşul musteşte de turişti, ceea ce nu este tocmai pe placul localnicilor. Tocmai din acest motiv, anul acesta, autorităţile au limitat numărul vizitatorilor la cel mult 20.000 de persoane, aminteşte publicaţia franceză „Les Échos“.
Tot anul acesta, edilii oraşului au anunţat introducerea unor măsuri extraordinare şi pentru a evita supraaglomerarea oraşului în minivacanţa de 1 Mai. Potrivit unei ordonanţe aprobate de primarul Veneţiei, Luigi Brugnaro, anumite zone din oraş au fost închise turiştilor în intervalul 28 aprilie - 1 mai, fluxul de vizitatori fiind redirecţionat de pe străzile mai populare, astfel ca anumite zone să rămână accesibile doar localnicilor şi celor care vin frecvent în oraş, fiind beneficiari ai cardului Venezia Unica.
Mâncatul pe stradă, interzis
Turiştii se confruntă cu restricţii şi în alte oraşe din Italia. Bunăoară, începând din 4 septembrie, la Florenţa, în centrul vechi, oamenii veniţi să viziteze oraşul nu mai pot mânca pe străzi în intervalele orare 12.00-15.00 şi 18.00-22.00. Cei care nu se conformează riscă amenzi de până la 500 de euro, notează CNN.
Nu este prima măsură de acest tip luată de edilii Florenţei, care atrage anual 10,2 milioane de vizitatori. Vara trecută, primăria a dat ordin să fie udate treptele celor mai vizitate biserici, astfel încât străinii să nu se mai aşeze pe ele şi să lase acolo sticle goale şi diverse ambalaje.
Măsuri controversate împotriva turiştilor au fost luate şi la Roma, unde, în 2017, autorităţile le-au interzis acestora să mănânce stând lângă Fontana di Trevi sau pe Treptele Spaniole.
La Roma, autorităţile au impus rectricţii turiştilor în ceea ce priveşte mâncatul pe stradă Foto: Guliver/Getty Images
Transfer spre periferie
O luptă cu efectele negative ale turismului de masă se duce şi în Spania. În special la Barcelona, oraş cu 1,6 milioane de locuitori şi tranzitat anual de 32 de milioane de turişti. Cum 60% din ofertele de cazare pentru vizitatori se concentrează între Las Ramblas şi cartierul Barri Gòtic, autorităţile au decis să ia măsuri pentru protejarea pe cât posibil a zonei.
Astfel, de câteva luni, autorităţile impun reguli drastice pentru deschiderea unui nou hotel sau pentru creşterea numărului locurilor de cazare în zonele din centru, fiind însă mai indulgente în privinţa celor de la periferie.
Noile reguli nu i-au ocolit nici pe particularii care oferă cazare, aceştia fiind obligaţi să obţină o autorizaţie municipală în acest sens. Primăria a impus amenzi de 600.000 de euro platformelor de închiriere a imobilelor în scop turistic fără licenţă, fiind vizate în special platforme precum Airbnb şi Homeaway, relevă AFP.
Drepturi şi pentru măgăruşi
Nici autorităţile elene nu vor să-şi asume riscul ca unele dintre cele mai frumoase zone din Grecia să fie distruse sau să ajungă îngropate în gunoaie. Astfel că au fost anunţate măsuri speciale pentru insula Santorini, care este aproape sufocată de turişti.
Cu o populaţie de numai 13.000 de persoane, insula este tranzitată anual de două milioane de persoane. În aceste condiţii, de la începutul anului viitor, vaselor de croazieră li se va impune o limită zilnică de turişti ‒ în jur de 8000 ‒, iar accesul în unele zone va fi restricţionat.
Santorini, o destinaţie preferată de numeroşi turişti Foto: 123RF
Măsurile nu se opresc însă aici. Măgarii din Santorini, folosiţi pentru transportul turiştilor, vor fi protejaţi de exploatare, după cum a anunţat municipalitatea în iulie. Proprietarii măgăruşilor vor fi obligaţi să-i ţină la umbră pe timpul perioadei de odihnă, să le mărească raţia de apă şi de hrană, dar şi să limiteze povara pe care aceştia o vor purta. În caz contrar, îşi vor pierde licenţa.
Şi autorităţile din Dubrovnik, Croaţia, au în vedere limitarea numărului de turişi. Considerat „perla Adriaticii“, acest oraş înscris în patrimoniul mondial în 1979 este vizitat anual de 4,2 milioane de persoane, în condiţiile în care numărul locuitorilor săi este de doar 43.000.
Cum reprezentanţii UNESCO au ameninţat că-şi vor retrage patronajul dacă autorităţile locale nu plafonează intrările zilnice în oraş la 8.000, autorităţile iau în calcul limitarea accesului turiştilor, urmând să fie acceptaţi doar 4.000 pe zi.
Măsuri dure şi în Olanda
Regulile se înăspresc şi pentru cei care vizitează Amsterdamul, oraş cu 800.000 de locuitori, dar cu un aflux de turişi estimat anul acesta la 18 milioane. În celebrul Cartier Roşu, în serile foarte aglomerate, municipalitatea va impune o „pauză de curăţenie“ şi va închide pe termen scurt accesul pe străzi în scopul salubrizării acestora. În plus, edilii iau în considerare închiderea străzilor care devin prea aglomerate.
Totodată, consumul băuturilor alcoolice în spaţiul public va fi amendat cu 95 de euro, în timp ce urinarea în public, aruncarea gunoiului pe stradă şi tulburarea liniştii publice vor fi amendate cu 140 de euro fiecare.
Petrecerile cu muzică dată la maxim ar putea deveni de domeniul trecutului şi în celebra staţiune Sunny Beach din Bulgaria, unde autorităţile intenţionează să introducă restricţii dure privind nivelul zgomotului.
Principalele provocări şi posibile soluţii
Problemele generate de turismul de masă par să fie abia la început. Asta pentru că în fiecare an numărul turiştilor internaţionali la nivel mondial creşte. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului, agenţie din cadrul Naţiunilor Unite, acesta a ajuns în anul 2017 la 1,32 de miliarde, cel mai ridicat nivel din ultimii şapte ani, iar pentru anul în curs se estimează o creştere de 4%-5% a numărului vizitatorilor străini pe plan global. Estimările arată că în 2020 numărul acestora va fi de 1,4 miliarde.
Anul trecut, cel mai semnificat avans, de 8%, s-a constatat în cazul turiştilor străini care au vizitat Europa, şi în special regiunea Mării Mediterane, în timp ce Africa şi-a consolidat redresarea începută în 2017. Creşteri importante s-au înregistrat în regiunea Asia-Pacific (6%), în Orientul Mijlociu (5%) şi în America de Nord şi de Sud (3%).
Deşi numărul mare al turiştilor este asociat în general cu profitul economic, atunci când o destinaţie este copleşită de vizitatori pot apărea probleme, întrucât experienţa riscă să devină neplăcută atât pentru localnici, cât şi pentru cei care-şi doresc să petreacă o vacanţă de vis.
Potrivit unui studiu realizat în 2017 de The World Travel & Tourism în parteneriat cu McKinsey & Company, există cinci provocări asociate cu turismul în masă: izolarea şi nemulţumirea localnicilor; slaba calitate a experienţei turistice; supraîncărcarea infrastructurii; prejudicii aduse mediului înconjurător şi ameninţarea patrimoniului cultural.
Adaptare la context
Dar chiar dacă provocările au fost identificate, o soluţie universal valabilă pentru rezolvarea problemelor generate de turismul de masă nu există. Măsuri ce pot funcţiona perfect pentru a ameliora situaţia dintr-o anumită destinaţie turistică s-ar putea dovedi total contraproductive într-o altă zonă.
Autorii studiului citat au identificat, totuşi, câteva tactici pentru a preîntâmpina posibile situaţii neplăcute. Una dintre acestea constă în asigurarea unui aflux de turişti relativ constant pe parcursul întregului an, astfel încât să fie evitate supraaglomerările. Acest lucru s-ar putea realiza prin limitarea numărului de turişti. Numai că subiectul este sensibil, având în vedere că restricţionarea turismului riscă să provoace nemulţumirea celor care şi-ar vedea veniturile diminuate din această cauză.
O altă tactică vizează redistribuirea geografică a vizitatorilor prin atragerea lor în zone atractive, dar mai puţin promovate. Dar acest lucru s-ar putea aplica mai degrabă celor care au mai fost într-o anumită regiune, întrucât cei care vin pentru prima dată într-o destinaţie populară vor neapărat să meargă în zonele considerate ca fiind „must-visit“ („obligatoriu de vizitat“).
Adaptarea preţurilor pentru a crea un echilibru între cerere şi oferă este, de asemenea, o tactică eficientă. Însă nici ea nu este lipsită de riscuri, întrucât turiştii locali s-ar putea simţi frustraţi de faptul că destinaţii din propria lor ţară le-ar deveni mai puţin accesibile.
Şi reglementarea strictă a modului în care se oferă cazare poate contribui la un turism sustenabil, dar şi în acest caz factorii locali joacă un rol-cheie.
Câte puţin din toate
Autorii studiului recunosc însă că în zonele în care localnicii sunt nemulţumiţi din cauza numărului mare de turişti, natura a avut deja de suferit, iar patrimoniul cultural este ameninţat, tacticile descrise anterior nu sunt suficiente. În astfel de cazuri se ajunge tot mai des la limitarea accesului turiştilor şi chiar a unor activităţi.
Totuşi, se arată în studiul citat, o abordare integrată a tuturor provocărilor specifice unei anumite zone are cele mai mari şanse să se transforme într-un succes.
Las Ramblas, locul cel mai aglomerat din metropola spaniolă Barcelona Foto: Guliver/Getty Images
La Barcelona se merge şi pe vârfuri
Barcelona egal Gaudí şi Sagrada Familia, Parc Güell şi La Pedrera, egal Montjuïc, egal stadionul Camp Nou, egal Las Ramblas, egal Tibidabo, egal Barceloneta. Dar Barcelona este, de fapt, mult mai mult de-atât.
Pe tot traseul celor nouă linii de metrou, oriunde ai ieşi la suprafaţă, la oricare „pròxima estació“, te poţi pierde pe străzi fără să te uiţi la ceas, fiindcă îţi fură ochii clădiri, parcuri şi zone rezidenţiale care nu se regăsesc în niciun ghid turistic, dar ar trebui. De fapt, un ghid cu toate punctele interesante ale Barcelonei ar fi, probabil, la fel de voluminos ca Dicţionarul Explicativ al Limbii Române.
Relaxarea catalană
Se justifică, deci, peste măsură, numărul enorm de turişti care împânzesc Barcelona indiferent de sezon. Şi totuşi, chiar dacă, în mod oficial, trec pe acolo mai bine de 9 milioane de turişti pe an, numai în centru şi pe plajă vara simţi că eşti într-un oraş mult prea turistic – preţuri mari, aglomeraţie uneori sufocantă, anunţuri că se fură din buzunare. În rest, spaţii largi, tapas delicioase şi o veselie care vine din relaxarea cu care catalanii muncesc şi trăiesc în acelaşi timp.
E o relaxare pe care o vezi şi la gazdele pe care le găseşti prin platforma Airbnb, indiferent că este vorba despre femei singure cu case prea mari şi goale, artiste în căutare de inspiraţie sau despre familii care vor să pună un ban deoparte. Şi nici nu ar avea de ce să-şi tulbure prea mult siesta gazdele catalane: turiştii vin pe bandă rulantă, camerele libere li se ocupă continuu, tot timpul anului, iar veniturile provenite din serviciile de cazare sunt la limita dintre alb şi negru.
Plus şi minus la Airbnb
Şi pentru turişti e mai simplu aşa: îşi descarcă aplicaţia Airbnb pe telefon sau accesează site-ul airbnb.com şi găsesc cazare uneori nesperat de ieftină, în condiţii decente, în mijlocul oraşului. Cu rezerva că în majoritatea caselor se locuieşte cu gazda – aspect care uneori se trece în coloana de minus, alteori în cea de plus.
Dacă îţi organizezi călătoria din timp, 4 nopţi într-o cameră cu pat dublu şi baie privată într-o zonă bună a Barcelonei, la distanţă de mers pe jos de centru, te pot costa până în 500 de lei. Şi uneori, gazda îţi lasă în bucătărie cafea, ceai, pâine şi dulceaţă pentru dimineaţă. Dacă vizita se face din scurt, o noapte aproape de plajă, la mijloc de septembrie, în acelaşi tip de cameră costă în jur de 320 de lei. Asta dacă mai găseşti cazare în Barcelona de pe o săptămână pe alta.
Fără declaraţii de venit
E aproape imposibil pentru autorităţi să ţină evidenţa turiştilor care se cazează prin Airbnb în Barcelona. Nu se fac contracte de închiriere, cazarea se plăteşte prin intermediul platformei şi nu toate gazdele au declarat veniturile provenite din Airbnb către statul spaniol.
De aici şi sentimentul, uneori, că te-ai întors în adolescenţă, când dormeai la prieteni, în lipsa părinţilor, şi te temeai să nu vadă sau să audă vecinii. Da, în casele închiriate prin Airbnb uneori se vorbeşte cu voce mai scăzută, se întreabă „Cine te-a văzut când ai intrat în scară?“, se închid uşile cu mare precauţie, ba chiar se merge pe vârfuri să nu scârţâie pardoseala şi să le trezească suspiciuni vecinilor.
Se încarcă comentariile...
