Ţiganii – integraţi de UE, izolaţi de extremişti

Bruxelles-ul are o strategie privind rromii, dar extrema dreaptă, în ascensiune, vede altfel lucrurile. O miliţie de dreapta a patrulat timp de mai multe săptămâni printr-un sat din Ungaria ca măsură împotriva „criminalităţii ţigăneşti“.

„Un pic din viitorul Europei s-a decis în mica localitate Gyöngyöspata", scrie cotidianul francez "Le Monde". La sfârşitul lunii martie, membri ai organizaţiei Szebb Jövoert, miliţie sprijinită de partidul de extremă dreaptă Jobbik, au patrulat timp de mai multe săptămâni într-un sat împotriva „criminalităţii ţigăneşti".

A fost o demonstraţie de forţă îngrijorătoare, ignorată de guvernul lui Viktor Orbán, care deţine şi Preşedinţia Uniunii Europene. Poliţia locală nu a intervenit, în ciuda similitudinii organizaţiei Szebb Jövoert cu Garda Maghiară, o miliţie apropiată de Jobbik care s-a dedat la manevre de intimidare înainte de a fi dizolvată de Curtea Constituţională, în iulie 2009.

Guvernul Viktor Orbán a început să reacţioneze de-abia după ce membrii miliţiei s-au retras din mica localitate de 2.800 de locuitori. De altfel, Jobbik şi-a făcut cunoscute intenţiile încă din timpul campaniei electorale, când a promis că va izola rromii în „zone de securitate", separate de localităţi prin trupe de menţinere a ordinii.

Campanii electorale anti-Rromi

„Le Monde" remarcă faptul că, pe 15 martie, cu ocazia sărbătorii naţionale ungare, Viktor Orbán a ţinut un discurs la Budapesta în care a lăudat curajul maghiar în faţa dictatelor puterilor străine, inclusiv Uniunea Europeană (UE). El nu a spus niciun cuvânt despre Gyöngyöspata. Tot în 15 martie, mesajul transmis de premierul Ungariei, Viktor Orbán, cu ocazia Zilei maghiarilor de pretutindeni a iscat controverse aprinse în România, inclusiv în Parlamentul de la Bucureşti. Dar Ungaria nu e singurul exemplu de acest fel.

În campania electorală din 2010 din Slovacia, rromii au fost ţinta predilectă a Partidului Naţional Slovac, la acea dată în coaliţia de guvernare. În Franţa şi în Italia, preocuparea autorităţilor pentru îmbunătăţirea siguranţei publice e automat legată de acţiuni împotriva rromilor. În 2010, Franţa a trecut milimetric pe lângă o sancţiune din partea Comisiei Europene, sub acuzaţia de discriminare, din cauza campaniei de expulzare a rromilor. Situaţia a dus la un conflict deschis între preşedintele Sarkozy şi comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding. În România, un proiect legislativ prevedea înlocuirea denumirii oficiale de "rrom" cu cea de "ţigan". Documentul a fost respins în Parlament, dar gradul de respingere de către majoritari la adresa rromilor rămâne unul extrem de ridicat.

Ce le cere UE statelor membre

„Strategia UE privind rromii conferă fiecărui stat membru grija de a gestiona discriminările faţă de această minoritate - iar unele guverne, precum cel de la Budapesta, nu au chef să se ocupe de asta", declara, pentru EuObserver, un reprezentant al ERGO, asociaţie pentru integrarea rromilor. Condiţiile de viaţă ale rromilor s-au deteriorat în ultimii ani, conform comisarului european pentru Forţă de muncă şi afaceri sociale László Andor. Acesta a spus că nivelul sărăciei printre rromii europeni e de patru ori mai ridicat decât pentru ceilalţi cetăţeni ai UE.

"Excluderea permanentă a populaţiei rrome e inacceptabilă într-o Europă a secolului 21, construită pe baza principiilor egalităţii, democraţiei şi statului de drept", a spus Andor. Comisia îndeamnă statele membre să aplice o strategie în patru paşi: educaţie, forţă de muncă, sănătate şi locuinţe. Pentru a se asigura că toate guvernele UE respectă noile reguli, CE va impune un mecanism de monitorizare a progresului făcut în fiecare ţară.

Patru obiective

Strategia Uniunii Europene pentru rromi are patru mari obiective: toţi copiii rromi trebuie să termine cel puţin şcoala primară; diferenţele dintre rromi şi ceilalţi cetăţeni ai Uniunii Europene, în momentul angajării, nu trebuie să mai existe; rata mortalităţii printre copiii rromi trebuie redusă; accesul la locuinţe publice şi utilităţi precum apa şi electricitatea trebuie să fie acordat în mod egal tuturor. Articol realizat în parteneriat cu Presseurop

Reacţia guvernelor

Asociaţiile care lucrează pentru integrarea rromilor ar fi vrut ca strategia privind rromii să fie condusă de la Bruxelles şi nu pasată statelor membre. Rămâne de văzut dacă liderii statelor membre şi partidele pe care aceştia le reprezintă vor dovedi suficient entuziasm. Sau dacă nu va fi mai rentabil, din punct de vedere electoral, să abordeze teme mai populare şi să închidă ochii la manifestările tot mai vizibile ale extremei drepte.

12 milioane de cetăţeni rromi există în UE, potrivit estimărilor.