Summit-ul UE de la Bruxelles, un test pentru tandemul Merkel-Macron

La Bruxelles se desfăşoară azi şi mâine Consiliul European de vară, unde se vor discuta teme legate de securitate, economie, migraţie şi Brexit. Liderii UE au şansa la această reuniune de a evalua dacă motorul franco-german al integrării europene a fost realimentat de alegerea preşedintelui francez Emmanuel Macron, notează EUObserver.

Migraţia, securitatea şi apărarea, piaţa locurilor de munca şi competitivitatea la nivelul spaţiului comunitar, relaţiile externe ale Uniunii Europene şi negocierile privind Brexitul reprezintă principalele teme ale agendei Consiliului European, care se desfasoara timp de două zile, la 22-23 iunie 2017, la Bruxelles. 

România este reprezentată de preşedintele Iohannis care va avea o întrevedepre cu omologul său francez, Emmanuel Macron, în marja reuniunii. Pe agenda de discuţii figurează teme din sfera relaţiilor bilaterale, a afacerilor europene şi a dosarelor internaţionale", se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Cu o zi înainte de primul său summit european, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a reafirmat miercuri încrederea într-o Europă capabilă să transforme lumea, în cadrul căreia Franţa ar urma să fie un motor.

Macron:  Europă nu e un supermarket

Cu o zi înainte de primul său summit european, preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a reafirmat miercuri încrederea într-o Europă capabilă să transforme lumea, în cadrul căreia Franţa ar urma să fie un motor, relatează AFP. 

 În opinia sa, în faţa amplificării extremismelor şi regimurilor totalitare şi a agravării inegalităţilor în lume, Europa este cea care trebuie "să câştige bătălia" pentru "libertate şi democraţie (...), să asigure justiţia socială şi să protejeze planeta noastră prin intermediul climei".

Franţa poate avea "o capacitate motrice", dar numai dacă se reformează mai întâi, a precizat el într-un interviu pentru opt publicaţii europene.

Crizele din lume "sunt parţial rezultatul inegalităţilor profunde produse de ordinea mondială şi al terorismului islamist, iar aceste dezechilibre se adaugă la cel al climei", a spus el.

"Vom câştiga această luptă în care Europa are responsabilitatea sa", deoarece este "singurul loc din lume unde libertăţile individuale, spiritul democraţiei şi justiţia socială merg împreună", a adăugat Macron.

"Putem să petrecem în continuare nopţi întregi să ne întrebăm despre locul în care se va afla o viitoare agenţie europeană sau modul în care va fi cheltuit un buget sau altul. Ne vom plasa însă în afara istoriei. Eu nu am făcut această alegere. Şi nici (cancelarul german) Angela Merkel", a mai afirmat preşedintele francez.

El a criticat "unii lideri europeni care întorc spatele Europei", având "o abordare cinică asupra Uniunii, care ar urma să servească la oferirea de credite, fără ca ei să respecte valorile".

"Europa nu este un supermarket. Europa este un destin comun", a subliniat el.

"Ţările europene care nu respectă regulile trebuie să-şi asume toate consecinţele politice", a insistat el, precizând că nu va face niciun „compromis“ în privinţa "solidarităţii şi valorilor democratice".

La fel ca predecesorul său François Hollande, el vrea ca, la fiecare summit, să aibă ''poziţii comune'' cu Germania, pentru că altfel "Europa se va bâlbâi".

El a mai spus că îşi doreşte "o Europă care protejează", printr-o "adevărată politică de apărare şi de securitate comună", o reformă a apărării frontierelor, a politicii migratorii şi a sistemului de azil, precum şi o cooperare sporită împotriva terorismului.

Ca „etapă următoare“, el vrea „o integrare mai puternică“ a ţărilor din zona euro, cu un buget şi o „guvernanţă democratică“. 

Cancelarul german Angela Merkel a schiţat, pentru prima dată, liniile directoare ale unui pact cu Franţa privind reglementarea guvernanţei monedei unice europene, ca un semn clar că liderii eurozonei sunt din ce în ce mai aproape de o reconciliere, crede The Wall Street Journal.

Lupta împotriva terorismului

Liderii UE vor evalua progresele făcute în contracararea atacurilor lansate în Europa de gruparea teroristă Stat Islamic. Până în prezent, ei au convenit să desfăşoarea verificări sistematice în bazele de date ale persoanelor care ajung la graniţele externe ale UE, să îi urmărească în justiţie pe cei vinovaţi de recrutarea sau antrenarea jihadiştilor, să consolideze cooperarea în domeniul securităţii cu statele partenere din Orientul Mijlociu şi să îmbunătăţească schimbul de informaţii privind suspecţii de terorism.

Drepturi pentru cetăţenii UE după Brexit

În ceea ce priveşte Brexit, premierul britanic Theresa May ar urma să îşi dea acordul privind drepturile de rezidenţă pentru cetăţenii UE şi dreptul la muncă. Detaliile vor fi stabilite, însă, de delegaţiile care negociază Brexit şi care se vor reuni luni.

UE vrea garanţii clare pentru cei aproximativ 3,2 milioane de cetăţeni UE care locuiesc în Marea Britanie şi pentru cei 1,2 milioane de britanici care locuiesc în restul statelor UE.

O sursă diplomatică europeană a explicat că May va încerca să liniştească restul liderilor în această privinţă.

Şefii de stat şi de Guvern din UE sunt neliniştiţi, pe de o parte pentru că timpul pentru a ajunge la un acord pentru Brexit este scurt, iar pe de altul pentru că May a ieşit foarte slăbită din alegeri.

Mulţi cetăţeni UE din Marea Britanie şi britanici din străinătate sunt îngrijoraţi în legătură cu statutul lor după Brexit. Termenul limită de ieşire a Marii Britanii din blocul comunitar este 30 martie 2019. Unii se tem chiar de extrădare, dacă nu le vor fi garantate drepturile.

Comisia Europeană, care se ocupă de negocieri, insist că europenii trebuie să continue să se bucure de libertatea de circulaţie.

O sursă de la Bruxelles a declarat pentru BBC News că cele două tabere au găsit un teren de înţelegere în privinţa drepturilor cetăţenilor.

Un alt subiect spinos privind Brexit va fi nota de plată pe care va trebui să o achite Marea Britanie. Şi graniţa dintre Irlanda de Nord şi Irlanda va figura pe agenda de discuţii.

Marea Britanie este dornică să înceapă cât mai repede negocierile pentru un nou acord comercial cu blocul comunitar, dar UE a câştigat deja argumentul că priorităţile privind Brexit trebuie rezolvate mai întâi.

Rivalitatea naţională joacă întotdeauna un rol în summiturile UE, însă Brexitul o ridică pe noi culmi de această dată. UE trebuie să decidă unde va transfera Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) şi Autoritatea Bancară Europeană (EBA).

Aproximativ 20 de ţări se luptă pentru una sau ambele agenţii. România şi-a depus candidatura pentru EMA.

Liderii ar urma la summit să ajungă şi la un acord privind procedura de transfer a migranţilor, pe care ar urma să îl supună la vot în octombrie.