Șapte mituri ce stau în calea victoriei Ucrainei
0Dacă Kievul este forțat să accepte o înțelegere, aceasta nu va aduce nici dreptate, nici pace. Doar victoria Ucrainei îl va opri pe Putin să atace din nou, scrie ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis, într-un editorial publicat de Politico.
Oficialul lituanian demontează șapte mituri pe care s-ar baza așa-zise „planuri de pace” menite să determine Kievul să accepte concesii, în detrimentul suveranității și integrității sale teritoriale, iar în schimb Rusia să fie de acord să încheie războiul.
Ucraina este incapabilă să-și elibereze teritoriile
Ucrainenii au dorința de a lupta și dispun de o strategie eficientă de a elibera toate teritoriile care îi aparțin: au dovedit-o deja recucerind localități de la Rusia, de la periferia Kievului și până la Harkov și Herson.
Ritmul în care primește sprijinul îi frânează de fapt abilitatea de a acționa cu mai multă rapiditate: livrarea suplimentară de arme, muniție și instruire este o cale sigură spre revenirea completă a teritoriilor la Ucraina. În acest scop, este necesară o strategie pe termen mai lung care să-i permită Ucrainei să alunge Rusia dincolo de frontierele care au recunoaștere internațională.
Rusia este invincibilă
În pofida disponibilității Rusiei de arunca iresponsabil în luptă soldați și a numărului uriaș de victime, Ucraina tot nu poate compensa decalajul de capabilități.
În schimb, efectivele ucrainene au moralul ridicat, comandanți competenți și acces la tehnologie cu mult superioară.
Occidentul ar trebui să accepte starea de fapt că nici nu a început realmente să-și flexeze mușchii militari sau că numai GDP-ul combinat al țărilor nordice și baltice îl depășește pe cel al Rusiei - or, aceste realități ar trebui să informeze strategia Vestului, și nu narativa Moscovei că este egalul NATO.
Factorii esențiali sunt mentalitatea, determinarea și voința politică.
Rusia va obosi și va dori un acord de pace
De fapt, la fel ca și în 2008 și în 2014, acest război doar va alimenta revanșismul rus. Rusia nu e pregătită să negocieze onest: opțiunile pe care le pun în discuție partenerii occidentali, un posibil acord de pace sau înghețare a conflictului, sunt considerate de Moscova pe dos - nu o rampă de ieșire, cât un semn al oboselii Occidentului.
Astfel, discuțiile despre un final negociat al războiului doar vor multiplica costurile pentru Ucraina și aliații occidentali.
Prin urmare, acest război va trebui „rezolvat” pe câmpul de luptă deoarece orice acord prin care se oferă Rusiei beneficii reale sau percepute nu va însemna decât un răgaz înainte de următoarea fază a războiului.
Crimeea este o linie roșie pentru Putin
Putin știe că Occidentul ia în serios liniile sale roșii și în cursul războiului a trasat mereu altele noi. Totuși, a ține cont de acestea încetinește procesul de luare a deciziilor. Doar frontierele convenite internațional pot fi o linie roșie, iar Crimeea este Ucraina. Împiedicarea Ucrainei să ia înapoi Crimeea nu-l va opri pe Putin să-și dorească și mai mult.
Se poate conviețui cu Putin după război
Unii din Vest - ca și Putin însuși - încă se bazează pe ideea că „Rusia va fi acolo” după încheierea războiului, astfel că plănuiesc să revină la afaceri ca de obicei. Este o așteptare ce vine la pachet cu temerea intensă că succesorul lui Putin va fi încă și mai răzbunător și mai nemilos decât el.
Totuși, înfrângerea Rusiei ar trebui privită mai degrabă ca pe o oportunitate de a construi o țară cu totul diferită, care să nu mai reprezinte un pericol pentru vecinii săi, decât ca pe o amenințare. În loc să fim atât de speriați de o potențială transformare a Rusiei, ar trebui să acceptăm faptul că destrămarea URSS nu s-a încheiat, deși au trecut 30 de ani, nu până când Moscova nu-și va schimba mentalitatea, scrie ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis.
Toate războaiele se sfârșesc în urma negocierilor
Este o narativă care nu trece testul istoriei: după Doilea Război Mondial, națiunile europene nu și-au eliberat teritoriile după contacte diplomatice cu regimul nazist. Cum ar fi fost să se așeze la masa negocierilor cu Adolf Hitler, în 1942, când el era împotmolit la Stalingrad, dar jumătate din Europa se afla sub ocupație?
Până acum, au adus cu adevărat pacea armistițiile de încetare a focului cu Rusia? Nu stau în continuare georgieni cu frica în sân?
Războiul s-a terminat odată cu acordurile de la Minsk sau mai degrabă acestea au oferit Rusiei timp să pregătească un atac pe scară largă?
Memorandumul de la Budapesta (1994) prin care Ucraina primea garanții de securitate în schimbul cedării arsenalului său nuclear, s-a dovedit de asemenea doar promisiuni deșarte.
Așadar, Rusia trebuie să sufere acum o înfrângere militară, mai degrabă decât să primească invitații la conferințe de pace. Iar Ucraina ar trebui invitată în NATO de îndată ce condițiile o permit, pentru că doar NATO poate oferi garanții reale de securitate.
Țările baltice și Polonia vor doar să se răzbune pe Rusia
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei este alimentat de resentimentele provocate de destrămarea URSS. Planul imperialist de răzbunare al Moscovei este o provocare existențială nu doar pentru Ucraina, ci pentru toate țările vecine, inclusiv Lituania.
Când țările baltice avertizau asupra pericolului reprezentat de Rusia, au fost percepute ca alarmiste. Evaluarea s-a dovedit corectă. Aceste țări continuă să tragă semnale de alarmă întrucât sunt conștiente de faptul că regimul lui Putin nu s-a încheiat, iar lumea nu este în siguranță cât timp acesta nu dispare.
Doar o victorie a Ucrainei va aduce o pace corectă și durabilă și îl va opri pe Putin să atace alte țări, conchide Gabrielius Landsbergis.
Se încarcă comentariile...
