Rusia susține regimul Vučić în reprimarea protestelor din Serbia

În contextul unor proteste de amploare care zguduie Serbia, Moscova intervine discret, dar ferm pentru a sprijini regimul lui Aleksandar Vučić în reprimarea acestora, scrie jurnalista americană Katie Livingstone, în Kyiv Post.

Mii de oaamnei au participat la proteste antiguvernamentale la Belgrad/FOTO:X

Protestele care au început ca o reacție la corupția guvernamentală și autoritarismul în creștere au escaladat rapid într-o criză politică majoră. Zeci de mii de oameni s-au adunat pe străzile Serbiei, iar guvernul Vučić se află acum în fața unei presiuni externe și interne fără precedent. În acest context, Rusia joacă un rol cheie în sprijinirea autorităților sârbe pentru a înfrunta disidența.

Conform unor surse oficiale, agențiile de informații rusești au asistat guvernul Serbiei în gestionarea protestelor, oferind suport în coordonarea supravegherii și în asigurarea logisticii pentru controlul mulțimii. Kremlinul, temător de așa-numitele „revoluții colorate” din fostele state sovietice și nu numai, își reafirmă influența în Europa de Est printr-o intervenție discretă, dar decisivă.

Această implicare nu este doar un simplu sprijin pentru un aliat, ci o mișcare geostrategică prin care Rusia își întărește prezența în Balcani și înlătură orice amenințare la adresa regimurilor pro-Moscova, subliniind rolul său în menținerea stabilității politice în regiune.

Aceste proteste vin într-un moment critic pentru liderul rus Vladimir Putin. În timp ce Ucraina continuă să lupte împotriva ocupației ruse și Vestul este divizat asupra strategiei pe termen lung, Moscova lucrează discret pentru a-și recupera rolul de broker regional – nu doar prin tancuri și tratate, ci și prin suprimarea disidenței oriunde aceasta amenință regimurile pro-Moscova.

Același model pe care Rusia l-a aplicat în Ucraina, Belarus, Kazahstan, Moldova, Georgia

Acesta este același model pe care Rusia l-a aplicat în Ucraina, Belarus, Kazahstan, Moldova, Georgia – și acum, din nou, în Serbia.

În timp ce Kremlinul interacționează cu administrația președintelui american Donald Trump pentru posibile condiții de încetare a focului cu Kievul, manevrele sale din Balcani oferă o fereastră în cum Putin combină soft power, cooperarea în domeniul securității și operațiunile secrete pentru a modela evenimentele mult dincolo de câmpul de luptă.

Răspunsul Rusiei la protestele din Serbia și reacția moale a Occidentului ar putea semnala cât de multă influență a recăpătat Moscova în Europa – nu doar militar, ci și diplomatic.

Pentru Kiev, întrebarea mai profundă este: Dacă Moscova încă poate suprima mișcările de masă în statele aliate fără o reacție serioasă, până unde va merge pentru a submina viitorul democratic al Ucrainei, mai ales dacă Washingtonul se retrage?

Protestele au început după prăbușirea unei structuri de la stația centrală din Novi Sad, al doilea cel mai mare oraș din Serbia, care a ucis cinci persoane și a rănit zeci. Investigațiile au relevat rapid că se ceruse de mai multe ori reparații urgente, dar renovările au fost fie ignorate, fie amânate din cauza unui clientelism al contractorilor de stat. Tragedia a declanșat nemulțumiri profunde față de corupția guvernamentală și lipsa de responsabilitate.

Studenții de la Universitatea din Novi Sad au organizat primul miting de amploare, cerând demisia unor oficiali locali și o investigație penală asupra firmelor de construcții legate de guvern.

La scurt timp, demonstrațiile s-au extins în toată țara, atrăgând sprijin din partea activiștilor civici, partidelor de opoziție și cetățenilor deziluzionați, indiferent de linia etnică sau politică.

Pe măsură ce protestele au crescut în amploare și intensitate, au crescut și mizele geopolitice. Cu procesul de aderare al Serbiei la UE blocat și cu Vučić aprofundând relațiile cu Kremlinul, Rusia nu a pierdut timp pentru a-și face simțită intervenția în criza internă – lucrând din umbră pentru a ajuta elita de la Belgrad să reprime disidența și să păstreze linia politică.

Autoritățile sârbe ar fi solicitat și primit ajutor din partea serviciilor de informații rusești pentru a gestiona și suprima tulburările. Vicepremierul Serbiei, Aleksandar Vulin, a confirmat această colaborare, exprimându-și recunoștința față de sprijinul Rusiei în combaterea a ceea ce a numit „revoluțiile colorate,” conform Reuters.

„Serviciile de informații occidentale sunt în spatele revoluției colorate din Serbia și ar dori să aducă un alt guvern la putere în Serbia,” a spus Vulin. „Nu vom permite acest lucru.”

Influența Rusiei în Serbia

Relația dintre Rusia și Serbia are rădăcini adânci într-o identitate slavă comună, tradiții ortodoxe creștine și o istorie politică comună. Moscova s-a prezentat constant ca apărător al intereselor sârbe – atât cultural, cât și geopolitic – încă din secolele trecute.

După prăbușirea Iugoslaviei la începutul anilor ’90 și statutul tot mai izolat al Serbiei în Occident din cauza implicării sale în războaiele din Balcani, Rusia a reînnoit sprijinul vocal față de Belgrad. Pe durata bombardamentelor NATO din 1999 și al războiului din Kosovo, Moscova a apărat Belgradul pe cale diplomatică, exercitându-și dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU și contestând legitimitatea NATO.

Această loialitate a continuat și în deceniile următoare, mai ales în ceea ce privește Kosovo, unde Rusia nu a recunoscut niciodată independența regiunii și s-a aliniat revendicărilor teritoriale ale Serbiei.

Serbia a refuzat, de asemenea, să impună sancțiuni Rusiei după anexarea Crimeii în 2014, continuând să își aprofundeze legăturile militare prin achiziții de arme și exerciții comune.

Energia este un alt pilon al relației dintre Serbia și Rusia. Serbia depinde masiv de gazul rusesc, în principal prin intermediul conductei TurkStream, care trece prin Balcani.

Kremlinul caută să își reafirme rolul de putere globală

Intervenția Rusiei în Serbia vine într-un moment în care Kremlinul caută să își reafirme rolul de putere globală – nu doar în Ucraina, ci și în alte zone vulnerabile ale Europei.

Sprijinul acordat lui Vučić în timpul unei revolte populare se încadrează perfect în această strategie: păstrarea unui partener loial la putere, demonstrând în același timp capacitatea Moscovei de a suprima protestele externe fără a trage un singur glonț.

Decizia Belgradului de a solicita ajutorul Rusiei pentru a înfrunta cele mai mari proteste anti-guvernamentale din istoria post-Milošević ar putea semnala nu doar un răspuns la criza internă, ci și o cotitură strategică.

Prin invitarea Rusiei, Serbia nu doar că gestionează tulburările interne, ci și semnalează clar în ce direcție ar putea merge în fața presiunii interne și externe.

Această mișcare riscă să întărească percepțiile din Vest că Serbia nu mai este serioasă în ceea ce privește reformele democratice sau integrarea în Uniunea Europeană. Totodată, se aliniază perfect cu strategia pe termen lung a Kremlinului: susținerea liderilor autoritari prieteni pentru a opri mișcările populare și a preveni răspândirea influenței democratice liberale la granițele Rusiei, scrie jurnalista.

În fața creșterii protestelor și a intensificării atenției internaționale, conducerea Serbiei se află într-o alegere definitorie: va opta pentru valorile democratice pe care le proclamă sau va dubla tactica autoritară susținută de Moscova?

Mizele nu sunt doar naționale – sunt geopolitice. Și întreaga lume privește, conchide Katie Livingstone, în Kyiv Post.