Rusia demonstrează în Ucraina cum nu se poartă un război
0Războiul a început pe 24 februarie cu un atac dezordonat asupra Kievului, care s-a încheiat cu un blocaj de 60 de kilometri de echipament militar rusesc care a fost distrus sau abandonat. Armata rusă a arătat că nu este capabilă să-și sincronizeze acțiunile sau să efectueze operațiuni aeriene și terestre rapide.
Nu a putut stabili nici măcar dominația aeriană. Și aceasta a fost condiția sine qua non a eficienței militare din 1939, scrie Max Booth, cercetător al Consiliului pentru Relații Externe, într-un articol pentru „Washington Post“.
Ucrainenii, pe de altă parte, s-au dovedit a fi maeștri ai tacticilor „lovește și fugi“, folosind efectiv rachetele furnizate de Occident, cum ar fi Javelin și Stinger. La mijlocul lunii aprilie, Putin a abandonat ofensiva asupra Kievului și a trimis trupe spre est. Pentru o vreme, lucrurile au mers bine pentru ruși. Au putut să-și folosească avantajul în artilerie pentru a-i împinge încet pe ucraineni din regiunea Lugansk la începutul lunii iulie. Dar apoi armata Ucrainei a început să primească sisteme de lansatoare de rachete HIMARS din SUA. Și totul s-a schimbat din nou. Ucrainenii au reușit să oprească ploaia neîncetată de obuze rusești, distrugând depozitele de muniții și posturile de comandă. Rusia nu a fost niciodată capabilă să se adapteze. Nu există niciun indiciu că ea a reușit să distrugă chiar și un singur HIMARS.
La începutul lunii septembrie, rușii au mai făcut o mare greșeală. După ce au trimis trupe de la est la sud pentru a opri contraofensiva ucraineană acolo, ei nu erau pregătiți pentru un atac surpriză ucrainean în regiunea Harkov. Armata ucraineană a eliberat mii de kilometri pătrați de teritoriu și a forțat forțele ruse să se clatine. În disperare, Putin a anunțat o „mobilizare parțială” pe 21 septembrie. Dar acesta este un alt fiasco. Se pare că mai mulți ruși au fugit din țară decât s-au alăturat armatei (300.000). Guvernul a fost nevoit să trimită polițiști și soldați să vâneze potențiali recruți, ca în secolul al XVIII-lea.
Nu e de mirare că atât de puțini ruși vor să servească în armată. Au început deja să vină acasă sicrie de zinc cu trupurile soldaților neantrenați care au fost aruncați în primele linii împotriva armatei ucrainene. Ca și în cazul invaziei sovietice a Afganistanului, creșterea numărului victimelor va submina și mai mult sprijinul pentru așa-numita „operațiune specială” și dictatorul care a ordonat începerea acesteia.
Putin continuă să facă greșeli după greșeli
Booth scrie că Putin continuă să facă greșeli după greșeli. Pe 30 septembrie, el a anunțat anexarea a patru regiuni ale Ucrainei, pe care armata sa nici nu le controla pe deplin, și a amenințat, de asemenea, cu începerea unui război nuclear dacă Occidentul nu se împacă cu acest lucru. Dar acest lucru nu a oprit ofensiva ucraineană sau sprijinul occidental pentru Kiev. Pe 10 octombrie, după explozia de pe podul din Crimeea, Putin a început să folosească rachete și drone împotriva orașelor ucrainene.
Bombardarea orașelor nu aduce câștig
Amintește de „războiul orașelor” pe care dictatorul irakian Saddam Hussein l-a purtat împotriva Iranului la începutul anului 1984. Lansând o agresiune care nu a decurs conform planului (sună familiar, nu?), Hussein a început să bombardeze orașe cu speranța că acest lucru va afecta voința Iranului de a lupta. Dar „războiul orașelor” a eșuat. Urmarea? Iranul a ripostat împotriva Irakului cu aceeași monedă. În mod similar, bombardamentul german asupra Londrei în 1940-1941 și mai târziu în 1944-145 cu rachete V1 și V2 nu a făcut decât să grăbească căderea lui Adolf Hitler.
De fapt, în ultimii 100 de ani nu există nicio dovadă că bombardamentul terorist este o tactică care poate câștiga un război. De obicei, această abordare unește populația doar în sfidarea atacatorilor. Chiar și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când bombardierele aliate au aruncat milioane de tone de bombe asupra Germaniei și Japoniei pentru a câștiga războiul, armatele Axei încă puteau fi învinse.
Cu excepția utilizării armelor nucleare, capacitatea lui Putin de a distruge orașele ucrainene va fi redusă. Pentru că sistemul de apărare aeriană ucraineană este încă activ și este întărit cu ajutorul sistemelor occidentale, precum IRIS-T german. Noul comandant al forțelor ruse din Ucraina va înțelege în curând că nu este același lucru cu bombardarea rebelilor sirieni neputincioși. Dacă Putin este cu adevărat disperat, el poate recurge la arme nucleare tactice. Dar aceasta este o mișcare foarte riscantă care s-ar putea termina prost pentru el dacă NATO răspunde cu metode militare.
Din păcate, în ciuda tuturor acestor eșecuri ale Rusiei, nu există semne că Putin este gata să dea înapoi. Fără îndoială, el încă speră că rezistența ucraineană se va prăbuși după iarnă. Pentru a crește presiunea, el lovește infrastructura de alimentare cu energie electrică din Ucraina și blochează livrările de gaz către Europa.
Dar, după 9 luni de război, nu există niciun semn că Ucraina sau Occidentul sunt pe cale să se clatine. Combinația dintre barbaria rusă și succesul militar ucrainean obligă coaliția anti-Putin să rămână unită. Armata ucraineană a arătat că este mai capabilă și mai agilă decât trupele rusești stângace. Și asta nu se va schimba, indiferent de câți recrutați trimite Kremlinul în mormânt. Nimeni nu poate spune cu siguranță cum se va termina acest război. Dar în fiecare zi pare din ce în ce mai probabil ca lui Putin să nu-i placă rezultatul, conchide WP.
SUA nu încurajează Ucraina să atace în Rusia
Exploziile de pe aerodromurile rusești „Engels-2” și „Diaghilev” au stârnit discuții aprinse nu doar în Rusia și Ucraina, ci și în Occident, unde unii experți consideră că trupele special ale armatei ucrainene au fost implicate. Confirmarea oficială a acestei informații nu a fost încă primită, dar SUA au reacționat la posibilitatea acestui scenariu. Statele Unite au spus că „nu încurajează” Ucraina să efectueze atacuri în Rusia, în urma unor atacuri cu dronă în două baze aeriene ruseşti, atribuite Kievului. „Nu vom permite Ucrainei să organizeze atacuri în afara frontierelor sale”, a spus un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat. „Noi nu încurajăm Ucraina să lanseze atacuri în afara frontierelor sale”, continuă purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane în faţa presei. „Tot ceea ce facem noi, tot ceea ce face lumea pentru a susţine Ucraina facem în susţinerea independenţei ei”, dă asigurări Ned Price. Dar șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a spus că Statele Unite nu vor împiedica Ucraina să-și dezvolte propriul potențial de lovituri cu rază lungă, relatează CNN.
Antony Blinken: Rusia ar putea căuta o falsă rampă de ieșire din război
Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a avertizat că Rusia ar putea căuta o falsă ieșire din războiul din Ucraina, care nu ar produce o pace durabilă și ar permite trupelor ruse să se regrupeze și să atace din nou Ucraina, potrivit Rador care citează CNN. „Unul dintre lucrurile pe care vi le puteți imagina este că rușii încearcă să găsească o rampă de ieșire, care ar fi o falsă rampă de ieșire, adică: să avem o încetare a focului, să înghețăm lucrurile pe loc, să obținem un conflict înghețat, să nu negociem niciodată cu privire la teritoriul pe care l-au cucerit și pe care continuă să îl dețină. Odihnă, refacere, regrupare și din nou atacuri“, a declarat Antony Blinken la un eveniment organizat luni seară de Wall Street Journal. Oficialul american a explicat că o astfel de situație ar putea avea loc dacă Rusia nu reușește să „să determine poporul ucrainean să se predea“, ceea ce este posibil datorită rezistenței incredibile de care au dat dovadă ucrainenii. „Acest lucru se va termina și se va termina aproape sigur cu diplomație, cu o negociere. Dar ceea ce cred că trebuie sa urmărim este o pace dreaptă și durabilă. Nu o pace falsă“, a spus Antony Blinken.
Se încarcă comentariile...
