Pericolul unui conflict nuclear creşte: Acum, ameninţarea este mai mare decât în timpul Războiului Rece

Neîncredere profundă dintre Occident şi Rusia are un efect puternic în priviţa cooperării în domeniul securităţii FOTO AP

Un incident din 1995 a fost la un pas de o catastrofă nucleară. Preşedintele rus al acelor vremuri, Boris Elţîn, a activat sistemul de comandă a rachetelor sale nucleare şi a fost foarte aproape de a le lansa. Totul din cauza unui experiment american despre care ruşii nu ştiau. Experţii cred că, dacă s-ar întâmpla din nou situaţia, nu se ştie dacă s-ar lua decizia corectă.

Criza din Ucraina a înrăutăţit puternic relaţiile dintre NATO şi Rusia. Cooperarea în materie de securitate nucleară suspendată şi lipsa unui „telefon roşu” ridică posibilitatea ca orice escaladare a tensiunilor să echivaleze cu creştere pericolului nuclear, au concluzionat participanţi la Conferinţei Internaţionale de Securitate de la München, organizată la începutul lunii februarie.

Pe 25 ianuarie 1995, oamenii de stiinta nu au avut nici cea mai vagă o idee că experimentul lor ar putea însemna sfârşitul civilizaţiei. Cercetătorii norvegieni şi americani lansat o rachetă din nord-vestul Norvegiei pentru a studia Aurora Boreală. Dar racheta a zburat prin coridorul prin care ar zbura rachetele americane, dotate cu focoase nucleare, scrie jurnalistul Markus Becker pentru ediţia online a publicaţiei „Der Spiegel”.

Ruşii se aşteptau la o rachetă expediată şi detonată la mare altitudine de un submarin american, cu scopul de a orbi sistemul de avertizare rus pentru ca Federaţia Rusă să nu aibă timp să se pregătească pentru un atac nuclear la scară largă din partea Statele Unite ale Americii. Armata rusă a fost pus în alertă maximă, iar apoi preşedintele Boris Eltin a activat cheile pentru a lansa arme nucleare. Avea mai puţin de 10 minute pentru a decide dacă să emită ordinul de foc.

Elţîn nu a dat ordinal final, probabil în parte pentru că relaţiile dintre Rusia şi Statele Unite se bazau pe mai multă încredere în 1995. Dar, dacă un incident similar a avut loc astăzi, aceasta ar putea creşte riscul unei catastrophe nucleare, a avertizat Theodore Postol, expert militar SUA, la Conferinţa Internatională de Şecuritate de la München.

Neîncrederea profundă

Fostul ministru rus de Externe Igor Ivanov a vorbit şi el despre situaţia tensionată dintre NATO şi Rusia şi incidentul din 1995. „Eu nu ştiu dacă ar fi luată decizia corectă”.

Neîncredere profundă dintre Occident şi Rusia are un efect puternic în priviţa cooperării în domeniul securităţii. În noiembrie 2014, ruşii au anunţat că vor boicota Summit-ul de securitate nuclear din 2016 în Statele Unite ale Americii. În decembrie, Congresul SUA a votat, pentru prima dată în 25 de ani, să nu aprobe fonduri pentru a proteja materialele nucleare din Federaţia Rusă. Câteva zile mai târziu, ruşii au suspendat cooperarea în aproape toate aspectele legate de securitatea nucleară. În ultimele două decenii, cele două părţi au cooperat cu succes, dar asta este acum un lucru de domeniul trecutului, scrie Markus Becker.

Agresiunea rusă este o ameninţare directă la NATO

Secretarul britanic al Apărării Michael Fallon şi Secretarul Apărării SUA Chuck Hagel consideră agresiunea rusă ca o ameninţare directă la NATO. „Agresiunea rusă este o ameninţare directă la NATO", a declarat Secretarul Apararii britanic Michael Fallon la Conferinţa Internaţională de Securitate de la Munchen.

Situaţia este mai complicată prin faptul că acţiunile Rusiei în Ucraina sunt greu de definit. Cu camuflaj, şmecherie şi înşelăciune, ruşii aplică arsenalul aşa-numitului război hibrid, de la propagandă la război cibernetic şi finanţarea separatiştilor, până la operaţiuni militare clandestine.

La München, ministrul norvegian al Apărării, Ine Marie Eriksen Søreide, a cerut ca agresiunea Rusiei să fie clar identificate ca atare. „Şi se subînţelege" a spus ea, „că articolul 5 din tratat NATO se aplică în cazul unei astfel de agresiune". Acest lucru înseamnă că, dacă Rusia ar ataca un membru NATO în acelaşi mod în care au intervenit în Ucraina, toate celelalte state membre ar fi necesare pentru a intra în război pentru a apăra ţara.

Diplomaţia poate opri războiul

„În Războiul Rece, am creat mecanisme de securitate. Un număr foarte mare de tratate şi documente ne-au ajutat pentru a evita un accident militar mare şi serios”, a declarat fostul ministru de externe Ivanov. „Acum, ameninţarea unui război este mai mare decât în timpul Războiului Rece”, consideră Igor Ivanov.